Subvenţiile se vor adăuga presiunilor inflaţioniste, avertizează un bancher

Rata inflaţiei în Polonia ar putea continua să crească în 2023, a declarat Przemyslaw Litwiniuk, membru al Comitetului de politică monetară al băncii centrale, avertizând că subvenţiile acordate recent de Guvern se vor adăuga presiunilor inflaţioniste, transmite Reuters.

Săptămâna aceasta, Executivul polonez a anunţat că va acorda gospodăriilor o plată unică de 3.000 de zloţi (646 de dolari) pentru a le ajuta să facă faţă creşterii preţului cărbunelui, în contextul exploziei preţurilor la energie provocată în principal de războiul din Ucraina. Costurile programului sunt estimate la 11,5 miliarde de zloţi.

Conform previziunilor Băncii Centrale a Poloniei, inflaţia va atinge nivelul de vârf de 18,8% în primul trimestru din 2023. Cele mai recente date ale Oficiului de Statistică arată că în iunie rata inflaţiei s-a situat la 15,5%, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani.

"Guvernul nu a reuşit să realizeze o aprovizionare adecvată în ceea ce priveşte energia ş preţul acesteia, şi din păcate inflaţia ar putea creşte în 2023", a declarat Litwiniuk la postul privat de televiziune TVN24.

Polonia se bazează pe cărbune pentru aproximativ 80% din producţia de electricitate. Deşi este cel mai mare producător de cărbune din Uniunea Europeană, Polonia a importat peste opt milioane de tone de cărbune din Rusia în 2021 şi în acest an se îndreaptă spre un deficit de până la 11 milioane de tone, ca urmare a diminuării producţiei locale.

Luna aceasta, autorităţile de la Varşovia au introdus subvenţii concepute să menţină preţurile, pentru micii cumpărători, la nivelul celor de anul trecut, însă retailerii sunt reticenţi să participe la sistemul conceput de guvern pentru că plăţile nu acoperă explozia preţurilor pe piaţă. 

Citeşte şi: Dobânzile, MAJORATE până când inflaţia va scădea la 2%. Anunţul BCE

Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până când inflaţia va reveni la ţinta sa de 2%, a afirmat preşedintele BCE, Christine Lagarde, într-un interviu acordat grupului media german Funke Mediengruppe, transmite Reuters.

Este cel mai puternic angajament al şefului BCE de până acum privind lupta contra inflaţiei, care a atins luna trecută un nou maxim istoric, de 8,6%, în pofida sporirii temerilor unei recesiuni în blocul comunitar, din cauza efectelor războiului din Ucraina. Este un nivel al inflaţiei de peste patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor de 2%.

"Vom majora dobânzile atât timp cât va fi necesar pentru a readuce inflaţia la ţinta noastră", a declarat Lagarde.

Joi, Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor, pentru prima dată în ultimii 11 ani, indicând că ar putea urma noi creşteri în 2022, şi a anunţat un nou program de achiziţionare de bonduri, pentru a ţine sub control costurile de împrumut ale celor mai îndatorate state din zona euro.

Consiliul guvernatorilor BCE a decis majorarea cu 50 de puncte de bază a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, la zero, de la minus 0,50%, într-un efort de a reduce nivelul record al inflaţiei în zona euro. De asemenea, au fost majorate cu 50 de puncte de bază rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală, până la nivelurile de 0,50% şi, respectiv, 0,75%.

"La viitoarele reuniuni ale Consiliul guvernatorilor BCE, o normalizare suplimentară a ratelor dobânzilor va fi adecvată. Decizia semnificativă de joi, de a renunţa la ratele negative ale dobânzii, permite Consiliului guvernatorilor BCE să facă o tranziţie spre o abordare a deciziilor de politică monetară la fiecare şedinţă în parte", se arată în comunicatul instituţiei cu sediul la Frankfurt, citează Agerpres.