România rămâne fără petrol! Producția scade, importurile explodează

România a produs, în perioada ianuarie – mai 2025, o cantitate de țiței de doar 1,05 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 7,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Producția națională s-a redus cu 83.700 tep, confirmând tendința descendentă a industriei extractive interne.

În contrast, importurile de țiței au explodat, ajungând la 3,67 milioane tep, cu 1,114 milioane tep mai mult față de perioada similară din 2024, ceea ce înseamnă un salt de 43,5%.

România devine tot mai dependentă energetic

Datele INS confirmă că România își acoperă tot mai puțin consumul intern din producția proprie, iar diferența este compensată din importuri. Această dependență energetică în creștere este susținută și de datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), care arată că declinul natural al zăcămintelor și lipsa unor capacități noi de exploatare determină scăderea continuă a producției de petrol.

Prognozele CNSP: producția scade, importurile cresc

CNSP estimează că România va produce în întreg anul 2025 o cantitate de 2,74 milioane tep, în scădere cu 2,8% față de anul anterior. În anii următori, declinul va continua:

• 2026 – producție estimată: 2,68 milioane tep (−2,2%);

• 2027 – producție estimată: 2,63 milioane tep (−1,9%).

• În același timp, importurile vor crește an de an:

• 2025 – estimare: 7 milioane tep (+10,4%);

• 2026 – estimare: 7,52 milioane tep (+7,4%);

• 2027 – estimare: 7,8 milioane tep (+7,8%).

Cumulat, România ar urma să ajungă în 2027 cu o producție internă de mai puțin de 26% din necesar, restul fiind acoperit din importuri, în principal din țări din afara Uniunii Europene, inclusiv din spațiul Mării Negre și Orientul Mijlociu.

Declin inevitabil fără investiții

Scăderea este catalogată de CNSP ca fiind „naturală”, determinată de epuizarea progresivă a zăcămintelor și menținerea infrastructurii de producție la nivelul actual, fără extindere sau retehnologizare semnificativă. Astfel, fără noi investiții în explorare și foraje, România nu va putea inversa această tendință.

În acest context, autoritățile și companiile din domeniu sunt nevoite să reconsidere strategiile energetice naționale, atât în ceea ce privește securitatea energetică, cât și în ceea ce privește costurile și sustenabilitatea pe termen lung