România intră în ultimii doi ani în care poate utiliza cele mai mari finanțări europene din istoria sa – atât prin Politica de Coeziune 2021–2027, cât și prin Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF) –, iar estimările arată că 2026 ar putea aduce un nivel record al încasărilor de aproape 11 miliarde de euro doar din PNRR, conform analizei Think Ing. În contrast, Ungaria rămâne în situația cea mai delicată din întreaga regiune, cu fonduri blocate, penalități zilnice și riscul real de a pierde miliarde dacă nu îndeplinește condiționalitățile de stat de drept până la finalul anului viitor.

Regiunea Europei Centrale și de Est traversează un moment critic: termenul-limită pentru implementarea RRF expiră pe 31 august 2026, iar plățile pot fi făcute doar până pe 31 decembrie 2026. Ce nu intră la timp, se pierde. România și Polonia sunt țările care pot beneficia cel mai mult de accelerarea absorbției, în timp ce Ungaria a devenit exemplul negativ al blocajelor cauzate de conflictele politice cu Bruxellesul.

România: investiții accelerate, fonduri record și presiunea reformelor

România rămâne unul dintre statele din CEE cel mai dependent de finanțarea europeană, iar cifrele arată atât potențialul, cât și riscurile:

– 31 miliarde euro alocate prin Politica de Coeziune 2021–2027;

– 5,3 miliarde euro atrase până la jumătatea lui 2025 (17%);

– 21,4 miliarde euro valoarea noului PNRR renegociat (13,6 mld. granturi + 7,8 mld. împrumuturi);

– aprox. 11 miliarde euro potențial de intrat în 2026 doar din RRF.

Renegocierea PNRR a fost profundă: segmente din autostrada A7 au fost mutate din zona împrumuturilor în zona granturilor, proiecte feroviare și din sănătate au fost ajustate, iar unele investiții – precum porțiuni din A8 – sunt redistribuite către fonduri de coeziune sau către noul instrument european SAFE.

Citește și: Cum împarte Guvernul cele 21,41 de miliarde de euro din PNRR

România a primit doar o plată parțială pe cererea a treia (1,3 miliarde din 2 miliarde), restul depinzând de reforme cheie: pensiile speciale, guvernanța companiilor de stat și operaționalizarea Agenției de Monitorizare a întreprinderilor publice.

Riscul pierderii banilor rămâne, dar dacă ritmul se accelerează în 2025–2026, România poate transforma aceste fonduri într-un impuls major pentru infrastructură, sănătate, energie și digitalizare. În plus, România se regăsește printre primele trei țări care beneficiază de instrumentul SAFE pentru apărare, cu o alocare estimată de 16,7 miliarde euro, ceea ce îi întărește poziția regională.

Ungaria: fonduri blocate, penalități uriașe și risc structural

În timp ce România se pregătește pentru un potențial „super-an” al finanțărilor UE, Ungaria este țara cel mai grav afectată din CEE:

– doar 9% absorbție RRF (920 milioane euro din alocare);

– miliarde din coeziune și RRF rămân înghețate din cauza conflictului privind statul de drept;

– Ungaria plătește 1 milion de euro pe zi penalități pentru legislația privind migrația;

– a mai acumulat o amendă fixă de 200 milioane euro în 2024;

– riscă încă 1 miliard euro pierduți din fondul de coeziune dacă nu respectă mecanismul de condiționalitate până la finalul lui 2025;

– riscă să returneze avansul primit din RRF (~1 miliard euro) dacă blochează reformele până la august 2026.

În mod paradoxal, Ungaria este al treilea cel mai mare beneficiar potențial al instrumentului SAFE (16,2 miliarde euro), după Polonia și România. Însă există incertitudine dacă poate accesa acești bani fără rezolvarea conflictului juridic cu Comisia Europeană.

Polonia: progrese rapide după schimbarea de guvern, dar absorție lentă

Polonia a deblocat fondurile după preluarea puterii de către noul guvern, însă timpul pierdut cântărește greu. Cu 35% absorbție RRF – încă sub media UE de 54% –, Varșovia ar putea accelera puternic în 2026.

În plus, Polonia va primi cea mai mare alocare SAFE din regiune: 43,7 miliarde euro.

CEE în ansamblu: ce se poate pierde și ce se poate câștiga

La nivel regional, tabloul arată astfel:

– Slovacia și Cehia stau peste media UE la absorbția RRF;

– Franța este liderul absolut, cu 86%;

– Bulgaria a ajuns abia la 29%;

– Ungaria rămâne la coada Europei;

– România și Polonia ar putea avea cele mai mari intrări de bani în 2026, dacă accelerează implementarea.

Instrumentul SAFE adaugă încă 150 de miliarde euro la nivel european, în împrumuturi pe 45 de ani, pentru înzestrare militară – un element strategic într-un context geopolitic tensionat.

De ce mizează România pe 2026: investiții vs. risc administrativ

Pentru București, 2026 este potențial anul decisiv:

– ultimul tren pentru utilizarea fondurilor RRF;

– vârf de proiecte mari de infrastructură;

– reforme care pot debloca miliarde;

– un context economic în care fondurile UE reduc presiunea de a emite obligațiuni în valută.

Absorbția lentă, birocrația, blocajele administrative și instabilitatea politică pot întârzia execuția. Dar dacă Guvernul reușește să activeze proiectele mature – autostrăzi, spitale regionale, digitalizare, energie verde – România poate transforma fereastra 2025–2026 într-una dintre cele mai favorabile perioade de investiții din ultimele două decenii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.