2024, anul paradoxului: deficit mare, creștere mică

În analiza sa, Ilie Bolojan a explicat că anul 2024 trebuie privit împreună cu 2025, ca parte a aceluiași proces de ajustare economică.

„2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%”, a arătat acesta.

În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o accelerare puternică a economiei. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în primele două trimestre din 2024 România a intrat în recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4%.

Explicația, susține Bolojan, ține de modul în care au fost cheltuiți banii publici: o mare parte a fondurilor a mers către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea presiunilor sociale și inflaționiste, nu către dezvoltare economică reală.

„Consumului intern puternic i-au corespuns tot mai multe importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din impulsul fiscal”, a explicat acesta.

Citește: Cinci trimestre de scădere economică. Negrescu: „România este în recesiune tehnică și cu spatele la zid”

2025: disciplină fiscală și corecție dureroasă

Schimbarea de direcție a venit în vara anului 2025, când autoritățile au demarat o ajustare bugetară semnificativă.

„În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort important, cu costuri sociale și nemulțumiri”, a declarat Bolojan.

El a admis că ajustarea a fost dificilă și că ar fi preferat să existe alternative mai puțin dureroase, însă a subliniat că, teoretic, o asemenea corecție ar fi trebuit să ducă la o frânare mult mai severă a economiei.

Cu toate acestea, datele arată că în 2025 creșterea s-a menținut în jurul nivelului de 0,6%, în pofida reducerii cheltuielilor și a consolidării fiscale.

„În 2024 am avut stimul fiscal mare, cu impact redus. În 2025 avem disciplină, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali”, a sintetizat acesta.

Problema nu a fost lipsa banilor, ci risipa

Potrivit lui Ilie Bolojan, comparația dintre cei doi ani demonstrează că dificultățile economice ale României nu au fost generate de lipsa resurselor financiare, ci de utilizarea ineficientă a acestora.

„Am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele se accentuau”, a spus el.

În opinia sa, orientarea fondurilor către consum, în detrimentul investițiilor productive, a dus la acumularea de vulnerabilități interne și externe, care au făcut inevitabilă ajustarea din 2025.

Bolojan susține că noul model economic urmărește reducerea dependenței de împrumuturi și stimularea producției interne, a exporturilor și a competitivității.

„Nu traversăm o criză, ci o corecție necesară”

În final, Ilie Bolojan a respins ideea că România se află într-o criză economică majoră, afirmând că perioada actuală reprezintă o etapă firească într-un proces de consolidare.

„Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Tranziția presupune temporar o contracție economică. Este un cost necesar”, a subliniat acesta.

Potrivit lui Bolojan, obiectivul pe termen lung este construirea unei economii solide, bazate pe producție și investiții, nu pe datorii tot mai scumpe.

„Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate reală pe termen lung”, a concluzionat el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.