România evită de 20 de ani retrogradarea în categoria speculativă – care e riscul azi

România se menține de aproape două decenii în categoria „investment grade”, reușind să evite, chiar și în cele mai dificile momente economice și politice, retrogradarea în zona „junk” – nerecomandată pentru investiții. Țara noastră a primit prima dată acest statut în perioada 2004–2005, după un efort susținut de stabilizare macroeconomică, reforme fiscale și relansare a încrederii investitorilor.

Ultima retrogradare în „junk” a avut loc înainte de 2005

Înainte de 2005, România se afla în categoria „speculativă”, fiind percepută ca un stat cu un risc ridicat pentru investitori. Ultima ieșire oficială din această zonă a avut loc în:

iulie 2005, când Fitch Ratings a acordat României ratingul BBB-, marcând intrarea în „investment grade”;

noiembrie 2005, când Standard & Poor’s (S&P) a făcut același pas, ridicând ratingul țării la BBB-;

octombrie 2004, când Moody’s a fost prima dintre cele trei mari agenții care a acordat României calificativul Baa3, pragul minim din zona recomandată investițiilor.

Aceste decizii au reflectat progresele economice semnificative înregistrate de România după criza financiară din anii ’90, inclusiv reducerea inflației, stabilitatea monedei și reluarea creșterii economice.

Care este situația actuală (iulie 2025)?

În prezent, România continuă să fie cotată în zona „investment grade”, însă la limita inferioară, ceea ce înseamnă că orice derapaj fiscal sau instabilitate politică majoră ar putea duce la retrogradare.

Iată cum stau lucrurile la cele trei mari agenții:

• Moody’s: Baa3 cu perspectivă stabilă – echivalentul minim al categoriei „investment grade”;

• S&P Global Ratings: BBB- cu perspectivă negativă – reflectă îngrijorări legate de deficitul bugetar și sustenabilitatea datoriei publice;

• Fitch Ratings: BBB- cu perspectivă stabilă – consideră că România are în continuare o economie rezilientă, dar avertizează asupra riscurilor fiscale.

România se află, așadar, la un pas de a fi retrogradată dacă nu reușește să convingă investitorii și agențiile că poate controla deficitul bugetar, reduce dezechilibrele și păstra stabilitatea politică.

Ce înseamnă „junk” pentru România?

Dacă România ar fi retrogradată în „junk”:

• statul s-ar împrumuta mai scump pe piețele externe, crescând presiunea pe buget;

• investitorii instituționali care au restricții privind deținerea de active „junk” ar trebui să își vândă deținerile în titluri românești;

• ar exista un risc crescut de depreciere a leului și de creștere a inflației;

România ar pierde o parte din credibilitatea câștigată în fața piețelor internaționale în ultimele două decenii.

România, în pragul unei decizii critice

În contextul actual, în care Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan își asumă un amplu pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, ochii investitorilor sunt ațintiți asupra capacității statului român de a implementa reforme și de a-și respecta angajamentele față de Comisia Europeană.

Evitarea retrogradării în „junk” nu este un dat garantat, ci un echilibru fragil, dependent de măsuri credibile, stabilitate politică și încredere din partea piețelor.