Legea 5G, menține criteriile subiective și politice în autorizarea furnizorilor de echipamente și software

Mircea Cosea / 27 apr 2021 / 11:53

Guvernul a aprobat săptămâna trecută proiectul de lege care prevede implementarea rețelelor 5G în România.

După multe amânări și o evidentă întârziere față de graficul propus, trecerea prin guvern a acestui proiect de lege este salutară mai ales în condițiile în care procesul de digitalizare al României este considerat o prioritate a devoltării în condițiile orizonturilor strategice cuprinse în Mecanismul European de Redresare și Reziliență.

Proiectul ar urma să fie dezbătut în procedură de urgență deoarece adoptarea acestei legi este obligatorie pentru lansarea licitației 5G dar există suficiente motive pentru a considera că ar mai fi nevoie de unele consultări cu persoane și entități avizate și competente pentru a clarifica unele aspecte insuficient sau deloc reglementate.

Parcurgerea acestui proiect de lege relevă faptul că nu s-au făcut modificări semnificative ale textului de lege. Altfel spus, decidenții politici nu au luat în considerare opiniile contrare prevederilor proiectului de lege și au mers înainte cu aceleași reglementări.

Proiectul a fost dezbătut pe larg anul trecut, de la apariția din iulie – august, când a fost și în dezbatere publică, până spre sfârșitul anului, când a apărut o nouă variantă dar au rămas în proiect neclaritățile legate de modalitatea de autorizare a furnizorilor și producătorilor de echipamente și software, nu s-au adoptat criterii tehnice de autorizare, nu s-a luat în calcul opinia Consiliului Concurenței, care cerea ca proiectul să nu ajungă la distrugerea competiției din piață.

Nici cererile operatorilor mobili nu au fost luate în considerare, excepție făcând doar stabilirea unui termen de cinci ani pentru schimbarea echipamentelor deja instalate. Cine și cum îi va despăgubi pe aceștia pentru investițiile realizate și care trebuie modificate nu se spune.

Din păcate, proiectul de lege menține criteriile subiective și politice în autorizarea furnizorilor de echipamente și software, deși s-a cerut insistent modificarea acestora.

Multe dintre observațiile făcute pe parcusul discuțiilor nu sunt clarificare în actualul proiect.

Astfel, Ministerul Justiţiei a avizat favorabil proiectul de lege 5G, dar cu o serie de observaţii. Pe scurt e vorba despre o "justificare temeinică a soluțiilor cuprinse în proiectul de lege, a criteriilor avute în vedere de iniţiatori pentru acordarea sau refuzarea de emitare a autorizării". Se cere şi o justificare pentru faptul că i s-a dat Primului Ministru competența de a emitere a deciziei de aprobare sau respingere a autorizării, având în vedere competenţa sa constituțională. Există sugestia că un organ colegial ar fi mai potrivit.

Acelaşi Minister indică faptul că Ministerul Afacerilor Externe trebuie să se pronunţe asupra compatibilităţii soluţiilor cuprinse în actul normativ, iar Consiliul Concurenţei trebuie să stabilească dacă măsurile sunt anti concurenţiale. Tot Ministerul de Justiţie menţionează şi neclaritatea actului normativ şi lipsa de previzibilitate şi de criterii. Practic, se declină răspunderea pentru acest act normativ, iar Ministerul de Justiţie se declară doar ca organism de analiză din punct de vedere legal şi constituţional.

Poate și mai important este reacția operatorilor față de modul cum se prezintă proiectul de lege ce urmeaza a fi adoptat în procedură de urgență.

Joi, 15 aprilie 2021, în cadrul evenimentului Ziua Comunicațiilor, reprezentanții marilor operatori de comunicații electronice au tras din nou un semnal de alarmă după ce guvernul a adoptat proiectul de lege privind securitatea 5G, un act care transpune în legislație Memorandumul 5G semnat între România și SUA, despre care oficialii americani au spus în repetate rânduri că vizează excluderea Huawei. 

Oficialii Orange, Vodafone, Telekom și RCS&RDS cer Guvernului să elimine zonele gri din proiectul legii securității 5G, act ce transpune Memorandumul 5G semnat cu SUA și care ar interzice echipamentele chinezilor de la Huawei în rețelele de comunicații din România. RCS&RDS a subliniat că dacă se vrea înlocuirea echipamentelor chinezești din rețelele 2G, 3G și 4G atunci cineva ar trebui să suporte costurile, în condițiile în care în SUA Guvernul american a alocat fonduri în acest sens. Nu este prima dată când marii operatori telecom atrag atenția statului că rețelele 5G nu se construiesc de la 0, ci ele au la bază și alte tehnologii - 2G, 3G și 4G și că orice schimbare care afectează modul cum au fost construite anterior rețele de comunicații din România ar putea avea un impact major asupra comunicațiilor.

”Eu am mai spus-o și o repet , așa cum arată lucrurile (n.a cu proiectul privind securitatea 5G) sunt atâtea zone gri că mi se face teamă să nu o luăm înapoi în loc să o luăm înainte. Pentru că din diverse motive dacă îți propui să protejezi mai bine, nu are importanță motivul, computerul de bord al unei mașini și finalizezi în a schimba și tabla mașinii din același motiv mi se pare..cum să spun..nepotrivit. Am putea folosi banii pentru tabla aia în a conecta ruralul.", a declarat Cătălin Buliga, directorul de tehnologie al Vodafone România la conferința mai sus amintită. 

O poziție interesantă în favoarea continuării activității de clarificare a unor elemente din proiectul de lege a fost exprimată și de către Florina Tănase,director legal și corporate affairs la Telekom Romania:  "Am avut mai multe luări de poziție prin intermediul Asociației Operatorilor Mobili din România (AOMR), în mod constant ne-am întâlnit cu autoritățile și am discutat. Cred ca indiferent de forma concretă pe care o va îmbrăca acest act normativ, este foarte important ca lucrurile să fie predictibile. Odată ce actul normativ va fi finalizat este iarăși important, în egală măsură, ca de la adoptarea lui până la momentul la care va fi organizată licitația 5G operatorii să aibă un termen rezonabil de a-și pregăti business-case-urile, pentru că sumele cu care ei vor veni la licitație trebuie aprobate de companiile mamă. Sunt discuții care durează întotdeauna pentru obținerea finanțării și atunci un act normativ care pune operatorii în termen de predictibilitate pe termen lung, pe de o parte, iar pe de altă parte suficient răgaz astfel încât noi să fim pregătiți  organizarea licitației. Ne dorim claritate și predictibilitate”.

Există însă și o altă direcție în care Proiectul de lege ar trebui să aducă clarificări suplimentare.Este aceea a respectării poziției luate de către UE în această speță.

O ilustrare a acestei situații este abordarea din România. Proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G transpune aparent un memorandum semnat între România şi Statele Unite, în conformitate cu care România pare să fi cedat solicitării venite din partea Statelor Unite să menţină anumiţi furnizori chinezi în afara pieţei telecomunicaţiilor 5G din UE.

Deşi protecţia securităţii naţionale rămâne o prerogativă a statelor membre ale UE, statele membre sunt în continuare obligate să respecte principiile fundamentale ale transparenţei, securitatea juridică a Tratatului UE şi proporţionalitatea. Aceste principii necesită ca riscurile pentru securitatea naţională să fie identificate cu precizie de către un stat membru; că măsurile luate pentru protejarea acestor riscuri se bazează pe criterii clare, transparente şi obiective; şi că toate măsurile luate sunt proporţionale cu obiectivul pe care intenţionează să-l atingă.

Excepţia de securitate publică disponibilă în temeiul Tratatului UE este de obicei interpretată în mod restrâns. Este disponibilă numai acolo unde există o ameninţare autentică şi suficient de gravă care afectează unul dintre interesele fundamentale ale societăţii.

În acest caz, riscurile pentru reţea nu sunt definite, criteriile pentru evaluarea unei cereri de autorizare sunt vagi, iar cererea de autorizare necesită o declaraţie a solicitanţilor, care se referă exclusiv la considerente politice şi nu se bazează pe niciun criteriu tehnic. Acest lucru face ca procesul de luare a deciziilor să fie destul de opac, ceea ce complică înţelegerea producătorilor, precum şi posibilitatea acestora de a face apel la o decizie. În plus, domeniul de aplicare al legii este larg: autorizarea procedurii se aplică nu numai întregii reţele 5G, ci şi reţelelor 3G şi 4G, toate fiind definite ca infrastructuri "de interes naţional".

În consecinţă, proiectul de lege românesc se abate de la principiile transparenţei, securităţii juridice, nediscriminării şi proporţionalităţii, care sunt principii fundamentale ale Tratatului UE şi aplicabile legislaţiei în domeniul telecomunicaţiilor. (Vezi: Analiza Morgan Lewis : ”Securitatea cibernetică europeană”. Capital 19.04.2021).

În opinia mea, România trebuie să se înarmeze urgent cu o legislație aptă de a asigura implementarea rețelelor 5G, ca o parte importantă a procesului de digitalizare.

Momentul pe care economia României îl parcurge este extrem de dificil, nu doar ca uramare a efectelor pandemiei dar și din punctul de vedere al necesității obiective de a depăși nivelul vetust și neeficient al structurii economice prin introducerea masivă a informaticii și a elementelor superioare de digitalizare.

Evident, este nevoie de un cadru legal corect, stimulativ și apt de a oferi o viziune predictibilă asupra viitorului.

Pentru realizarea unui astfel de cadru, cred cu tărie că trebuie evitată o atitudine pompieristică,oricât de multă grabă ar exista la nivelul decidenților noștri politici și oricât de mare ar fi tentația obținerii imediate a unor câteva sute de milioane de euro la buget.

Să fim adepții înțeleptului latin ” festina lente” și să ne acordăm timpul necesar îmbunătățirii legii prin noi discuții și consultări aprofundate cu operatorii din domeniu și alte instituții ale statului.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9253
Diferența -0.0012
Zi precendentă 4.9265
USD
Azi 4.0683
Diferența -0.0140
Zi precendentă 4.0823
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 14-05-2021
EUR flag1 EUR = 4.9253 RON
USD flag1 USD = 4.0683 RON
GBP flag1 GBP = 5.7191 RON
CHF flag1 CHF = 4.4990 RON
AUD flag1 AUD = 3.1478 RON
DKK flag1 DKK = 0.6623 RON
CAD flag1 CAD = 3.3515 RON
HUF flag1 HUF = 0.0138 RON
JPY flag1 JPY = 0.0372 RON
NOK flag1 NOK = 0.4904 RON
SEK flag1 SEK = 0.4858 RON
XAU flag1 XAU = 239.7988 RON
Monede Crypto
1 BTC = 205003.02RON
1 ETH = 16563.03RON
1 LTC = 1328.10RON
1 XRP = 5.65RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.67% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.54%
6 luni: 1.65%
12 luni: 1.75%
EURIBOR:
3 luni: -0.5410 %
6 luni: -0.5150 %
12 luni: -0.4820 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 10322.04 -0.18%
BET-BK 1946.63 -0.32%
BET-FI 44535.08 -0.35%
BET-NG 757.29 0.15%
BET-TR 17378.47 -0.18%
BET-XT 916.17 -0.17%
BET-XT-TR 1549.86 -0.16%
BETPlus 1541.08 -0.18%
RTL 21552.15 -0.57%
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor
Lumea insectelor

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy