Împrumuturile făcute de Guvern, reflectate în deficitul de cont curent care crește ca Făt-Frumos

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 464 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 651 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 791 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 521 milioane euro.

În perioada ianuarie - aprilie 2024, datoria externă totală a crescut cu 1,804 miliarde de euro, până la 171,887 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 126,798 miliarde de euro la 30 aprilie 2024 (73,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,1% faţă de 31 decembrie 2023. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2024 nivelul de 45,089 miliarde de euro (26,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,7% faţă de 31 decembrie 2023.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,9% în luna aprilie 2024, comparativ cu 16,7% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2024 a fost de 6 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2024 a fost de 109,1%, comparativ cu 96,3% la 31 decembrie 2023. 

Un deficit de cont curent indică, printre altele, faptul că o România consumă mai mult decât produce și finanțează acest consum prin împrumuturi externe sau prin utilizarea rezervelor valutare. Acest dezechilibru poate fi sustenabil pe termen scurt, dar pe termen lung poate duce la acumularea unei datorii externe semnificative, creând riscuri pentru stabilitatea economică a țării iar cum România se împrumută sistematic și consistent de mai mulți ani, pericolul este unul mai mult decât parlabil.