FMI a avertizat că războiul împotriva Iranului ameninţă să provoace un şoc "global, dar asimetric", afectând perspectivele economiilor care abia îşi reveniseră după crizele anterioare, informează Bloomberg.
Mai multe ţări din Africa şi Asia, care sunt puternic dependente de importurile de petrol, au din ce în ce mai multe probleme în a-şi asigura cantităţile necesare, "chiar şi la preţuri umflate", se arată într-o postare publicată luni pe blog-ul instituţiei financiare internaţionale, publicată luni.
Citiţi şi: Măsuri fiscale 31 martie 2026. Ce se schimbă pentru firme
"Toate drumurile duc la preţuri mai mari şi o creştere economică mai lentă", subliniază FMI. Impactul final asupra lanţurilor de aprovizionare şi a infrastructurii va depinde de durata conflictului, precizează instituţia.
Cotaţia ţiţeiului Brent a urcat luni până la 115 dolari pe baril, ceea ce înseamnă o creştere record pe parcursul acestei luni, pe măsură ce trupele americane sosesc în Orientul Mijlociu. Preşedintele Donald Trump şi-a repetat ameninţările că va distruge activele energetice iraniene dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă în curând, ceea ce provoacă îngrijorări privind o escaladare suplimentară a războiului care a început pe 28 februarie, mai scrie Bloomberg.
Ce ţări sunt mai puternic afectate
Dincolo de întreruperile în livrările de energie, preţurile mai mari la alimente şi îngrăşăminte afectează unele ţări din Orientul Mijlociu până în America Latină, economiile cu venituri mici fiind expuse riscului de insecuritate alimentară, a avertizat FMI. Întreruperea livrărilor de îngrăşăminte din Golful Persic vine exact când începe sezonul de plantare în emisfera nordică, ceea ce ameninţă culturile agricole pe tot parcursul anului.
"Persoanele din ţările cu venituri mici sunt cele mai expuse riscului atunci când preţurile alimentelor cresc, deoarece acestea reprezintă în medie aproximativ 36% din consumul lor, comparativ cu 20% în economiile emergente şi 9% în economiile avansate", se arată în postare de pe blogul FMI, scrisă de economişti precum Tobias Adrian şi Jihad Azour.
"Aceasta înseamnă că orice creştere bruscă a preţurilor îngrăşămintelor şi alimentelor e doar o problemă economică, ci şi una socio-politică, în special acolo unde resursele fiscale pentru a amortiza impactul sunt limitate", precizează FMI.