Atacuri hibride pentru testarea slăbiciunilor NATO

România a fost ținta unor acțiuni de ”sabotaj” cibernetic și operațiuni de diversiune desfășurate de Federația Rusă în 2024, alături de alte state europene, arată raportul anual al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Scopul acestor atacuri hibride a fost testarea pregătirii de apărare a țărilor membre NATO și identificarea vulnerabilităților în infrastructură.

Conform raportului, astfel de operațiuni nu sunt o noutate, dar intensitatea lor a crescut semnificativ după 2022. În ultimii doi ani, cel puțin 50 de incidente atribuite Rusiei au fost înregistrate în 13 state europene, incluzând România, Polonia, Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia și statele baltice. Acestea au vizat spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, iar trei dintre ele au fost atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.

Recrutări anonime prin Telegram

O schimbare semnificativă în tactica Rusiei este modul în care sunt executate aceste atacuri. Dacă în trecut agenții ruși erau infiltrați direct în statele NATO, acum aceștia recrutează persoane aleatorii prin grupuri de chat pe Telegram. Contra unor sume care variază între câteva sute și câteva mii de dolari, acești ”contractori” sunt folosiți pentru acțiuni de sabotaj și dezinformare.

DIICOT subliniază că aceste atacuri, chiar dacă nu au produs victime, au avut impact asupra infrastructurilor critice. Obiectivul lor este atât testarea reacției statelor NATO, cât și suprasolicitarea agențiilor de securitate occidentale prin crearea unui climat de nesiguranță și suspiciune continuă.

România nu se confruntă cu atacuri teroriste, dar există susținători ai grupărilor islamiste

În ceea ce privește riscurile legate de terorism, raportul DIICOT arată că România nu s-a confruntat în 2024 cu atacuri teroriste concrete. Totuși, propaganda grupării Daesh/Stat Islamic continuă să fie activă și să influențeze procesele de radicalizare, mai ales în rândul tinerilor.

”La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Susținătorii locali ai unor organizații teroriste nu au desfășurat activități semnificative, dar propaganda islamistă rămâne prezentă, în special online”, se arată în raport.

Mediul digital este principalul canal prin care grupările extremiste încearcă să atragă noi membri. Potrivit DIICOT, tinerii, în special minorii și adolescenții, sunt cei mai expuși la radicalizare. Totodată, o amenințare externă o reprezintă tranzitul prin România al unor persoane asociate grupărilor teroriste, pe fondul conflictului din Ucraina și al fluxurilor de migrație ilegală.

Amenințarea atacatorilor ”lone wolf” și creșterea numărului de cazuri

Raportul evidențiază și o posibilă amenințare a așa-numiților atacatori solitari (”lone wolf terrorist”), care pot acționa independent, utilizând metode simple, dar greu de prevenit, cum ar fi atacurile cu vehicule, arme albe sau dispozitive explozive improvizate.

În 2024, DIICOT a gestionat 94 de cazuri de infracțiuni legate de terorism și securitate națională. Dintre acestea, patru dosare au fost trimise în instanță, iar 15 persoane au fost inculpate. De asemenea, autoritățile au raportat o creștere a cazurilor de divulgare a informațiilor secrete de stat, semn al unor riscuri tot mai mari pentru securitatea națională.

România, parte a unui război hibrid în creștere

Raportul DIICOT confirmă că România este inclusă într-un scenariu complex de amenințări hibride și securitare. Chiar dacă țara nu a fost afectată direct de atacuri teroriste, riscurile de radicalizare și influențare externă sunt în creștere. În același timp, atacurile hibride rusești sunt menite să testeze limitele de apărare ale NATO, iar utilizarea contractorilor recrutați online face ca aceste amenințări să fie și mai imprevizibile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.