O nouă criză de proporții. Românii, trimiși iar să-și cumpere case în Florida?

Mircea Cosea |
Data actualizării: | Data publicării:
Deficitele noastre sunt enorme, ne împrumutăm, importăm mult, a spus profesorul Coșea
Deficitele noastre sunt enorme, ne împrumutăm, importăm mult, a spus profesorul Coșea

Sunt tot mai multe semne că ne putem confrunta din nou cu o criză economică de proporții. Nu știm dacă va avea aceiași amploare și aceleași consecințe ca cea începută în 2007-2008 dar în mod cert ne va afecta și pe noi. Unii analiști au început deja să calculeze eventualele pierderi și încetiniri ale ritmului de creștere. Chiar și oamenii politici par a fi îngrijorați , evitând declarații liniștitoare ca cele ale primului ministru de atunci care îi trimitea pe români să cumpere case în Florida.

Evident, atmosfera este apăsătoare atât în mediul economic cât și în cel politic, posibilitatea apariției crizei prevestind vremuri grele pentru economia și viața noastră.

Ce ar fi însă dacă am privi și altfel criza și am analiza viitorul din perspectiva jumătății pline a paharului economiei românești, căci încă avem un potențial pe care îl putem considera jumătatea plină !?

”Criza este raportul dintre risc și oportunitate” spune Joseph Stiglitz în ”People, Power and Profits ” , recunoscând că a fost inspirat de ideile lui Albert Camus regăsite în conferința acestuia de la Universitatea Columbia din 28 martie 1946 (Albert Camus : ” La crise de l’homme”).

Fără discuție, istoria ideii este mai puțin importantă decât ideia în sine iar aceasta nu poate să nu ne intereseze.
În acest moment al evoluției economiei dar și a societății românești nu poate să fie subestimată această caracteristică a situației de criză, aceea de a oferi oportunități.

Schimarea stării de fapt pe care o generează criza prin destabilizări și dezechilibrări profunde a unor raporturi ce păreau stabile și sustenabile pe perioade nedeterminate, dereglarea fluxului de venituri și cheltuieli, blocarea sau funcționarea defectuoasă a unor mecanisme de piață, căderi de ritm sau fragilizarea raporturilor de dobândă și curs crează, poate paradoxal, o eliberare de tare și prejudecăți, o conștientizare a greșelilor ceea ce reprezintă o extraordinară oportunitate de înoire, revigorare și modernizare a conceptelor și a principiilor de creare și aplicare a politicilor și chiar a unor strategii economice.

Citește și:  Criză economică în România? Varujan Vosganian spune adevărul

Nu este vorba despre o abordare teoretică cu iz de filozofie didacticistă ci vorbim despre experiența practică a unor economii naționale care au știut să utilizeze inteligent și eficient oportunitățile oferite de situațiile de recesiune și criză economică.

Unul dintre exemplele cele mai edificatoare este cel al economiei poloneze care a utilizat ”oportunitatea” crizei 2007-2008 pentru regândirea și reorientarea strcturală și geografică a relațiilor sale economice. Nu insist asupra acestui caz deoarece l-am prezentat recent, în extenso ,în paginile altei publicații economice dar voi aduce acum în atenție alt caz extrem de interesant, acela al Islandei.

Deși se aflase în faliment generalizat, deși Europa și America erau în criză profundă, din 2011 Islanda nu numai că își revine dar înregistrează și creștere economică în context de macrostabilizare. Inflația este pusă sub control, rata dobânzii scade, contul curent se echilibrează. Datoria externă brută care se situa în 2007 la aproape 600% în raport cu PIB se reduce în 2011 la jumătate. Rata șomajului care ajunsese în 2008 la 13% , scade în 2011 la 8%.

Explicația constă în modul curajos și inteligent de utilizare a oportunității de acține liberă și reformatoare apărute ca urmare a destructurării și destabilizării totale a establismentului economic anterior crizei. S-a conceput o politică anti-criză islandeză deosebită de toate celelalte politici aplicate în Europa și în Statele Unite . Politica islandeză de oportunitate a fost deosebită și unică din următoarele puncte de vedere:

- Recapitalizarea prin naționalizarea principalelor bănci

Într-o manieră diferită de toate celelalte țări aflate în criză, fie ele americane sau europene, Islanda a refuzat să salveze băncile aflate în faliment sau în situații apropiate falimentului.

Dacă în SUA și Europa, față de bănci s-a aplicat axioma ” too big to fail” ( cu excepția Lehman Brothers, care confirmă regula ) în Islanda s-a preferat axioma ”too big to save ” , ceea e a însemnat că în loc să se socializeze pierderile prin transferul creanțelor toxice într-o așa numită ” bad bank” finanțată de bugetul statului, guvernul islandez a răscumpărat prin noi bănci create special în acest scop, la prețuri mici, activele interne ale celor trei mari bănci falimentare (creditele către firme și creditele imobiliare ) . Pierderile de active în străinătate ale băncilor falimentare generate de fenomenul internaționalizării accelerate din anii 2000 au fost preluate de către acționariatele acelor bănci.

În același timp,depozitele populației au fost transferate noilor bănci înființate de către guvern iar situația economică a clienților a fost ameliorată printr-un program de restructurare a împrumuturilor și un moratoriu pentru popririle pe spețe imobiliare.

Citește și: Adrian Câciu: Problematice rămân bursele europene

- Controlul capitalului

În 2008, moneda islandeză s-a devalorizat cu 40% odată cu introducerea unui foarte sever regim al ratei de schimb ( limitarea convertibilității coroanei islandeze în scopul restrângerii cererii de devize străine pentru un control mai bun al fluxului monetar de intrări și ieșiri din țară).

Devalorizarea a permis revigorarea exportului ( pescărie și aluminium) ceea ce a condus la jumătatea anului 2009 la echilibrarea balanței comerciale în paralel cu reducerea importurilor ca urmare a plafonării creditării și înghețării salariale.

Refuzul guvernului de a despăgubii investitorii străini a contribuit la redcerea datoriei externe împreună cu practicarea unor operații de buyback prin care Banca Centrală a răscumpărat la valoarea pieței titluri ale datoriei publice islandeze.

Interesant este și faptul că în 2008 s-a reintrodus controlul capitalului eliminând libertatea de a introduce sau scoate din țară orice cantitate de valută sau transfer de capital.

Valoarea modelului islandez constă în puterea și curajul de a utiliza oportunitatea oferită de destructurările crizei pentru a schimba regulile unui joc considerat în mod eronat ca fiind veșnic și unanim acceptat.

Într-o astfel de viziune s-ar putea considera că și în condiții de criză, României i se oferă oportunități pe care le-ar putea utiliza pentru a valorifica acea ”parte plină a paharului” economiei sale.

Părerea mea este că , așa după cum se arată a fi viitoarea criză, oportunitățile pe care România le-ar putea exploata ar fi cele ale dezvoltării unor strategii de nișe pentru unele produse și servicii, ale dezvoltării unor sectoare industriale de prelucrare primară a cerealelor,fructelor, legumelor și lactatelor, ale dezvoltării industriei farmaceutice, ale dezvoltării explorării și exploatării materiilor prime din categoria pământurilor rare , dezvoltarea serviciilor de mentenanță pentru echipamentul militatr al partenerilor strategici aflat pe teritoriul românesc.

Oportunitățile pe care viitoarea posibilă recesiune sau criză le oferă pentru a putea acționa în direcțiile menționate mai sus nu sunt greu de identificat.

Una dintre cele mai evidente oportunități o reprezintă reducerea importantă a ofertei chineze pe piața mondială la unele produse care nu numai că au suferit datorită sistării temporare a producției dar care vor intra sub embargou epidemiologic pe o perioadă relativ îndelengată. Se crează o oportunitat de nișe pentru unele produse. Astfel, dificultățile economiei chineze survenite ca urmare a războiului comercial cu SUA dar, mai ales, ca urmare a crizei pe termen mai lung a exportului chinez determinată de epidemia coronavirus va reduce prezența pe piața mondială a unor produse ce reprezentau un adevărat monopol chinezesc cum ar fi concentratele de tomate și mere, laptele praf și laptele condensat, amidon alimentar, concentrate de legume dezhidratate.

Citește și: Elena Cristian: Deficitul bugetar nu mai este în pericol de explozie (sau implozie)

Unele dintre materiile prime pentru medicamente sau chiar medicamente care s-au produs în România dar care au dispărut ca urmare a concurenței chineze ar putea fi reintroduse în producție în condiții de profitabilitate ca urmare a micșorării ofertei din China.

O altă oportunitate generată de criza coronavirus s-ar putea să apară ca urmare a tendinței manifestată de capitalul chinez de a-și muta producția în alte țări de teama menținerii embargoului epidemiologic asupra unor produse fabricate pe teritoriul Chinei. In acest domeniu, se încadrează ramuri ale industriilor de material sanitar consumabil, confecții, papterărie, jucării, cosmetică, suplimente alimentare și de tip plafar.

Sunt oportunități generate și de alte tipuri de criză, de exemplul crizei Brexit. Putem analiza în extenso efectele Brexit din mai multe puncte de vedere dar , pe moment, insist asupra oportunității de a dezvolta activități de service și mentenanță pentru echipamentul militar al aliaților noștri cantonat pe teritoriul României. Conform unei analize a ” Magazine Armees d’aujourd’hui” 9/2019, una dintre problemele generate de Brexit este dificultatea apărută ca urmare a reducerii posibilității de service și mentenanță în Marea Britanie a unor echipamente militare NATO staționate în Europa de Est. (Atenție ! Trebuie urgentat deoarece Polonia face deja progrese în acest sens printr-o propunere de amendare a regelmentărilor offset.)

Sper ca cititorul să observe că propunerile pe care le fac în sensul utilizării de către România a unor oportunități generate de criză au un caracter strict minimal fiind chiar amenințate de o tratare cu caracter simplist și superficial. Probabil că ar fi fost mult mai ” serios” dacă aduceam în discuție oportunitățile de schimbare a sistemului economiei globale pe care unii analiști occidentali le studiază cu atenție în literatura și dezbaterile economice actuale din Statele Unite și Europa Occidentală.Se vorbește despre faptul că epidemia ar putea fi o provocare pentru economia mondială care ar putea determina intrarea într-un nou ciclu investițional axat pe calitate, digitalizare, inovare și contracararea schimbărilor climatice.

S-ar fi putut să avem în vedere o astfel de abordare , propunând oportunități de creare și accelerare a punerii în practică a unor programe de trecere spre faza 4.0 a revoluției industriale sau de utilizare a crizei ofertei chineze în domeniul IT pentru a introduce industria românească în ansamblul așa numitului ” lanț al valorii globale„ ? ( CVG : ”chaines de valeur globale”. Reprezintă ansamblul activităților productive în diferite locații geografice la nivel global în scopul aducerii unui produs de la stadiu de proiectare la stadiul de vânzare. Înglobează activități de cercetare-dezvoltare, de producție stricto senso, de comercializare, de distribuție, de vânzare en gross și en detail, de reciclare și valorificare a deșeurilor).
Nu. Nu s-ar fi putut. Chiar dacă am vedea doar partea plină a paharului economiei românești, adică potențialul ei, tot nu ne putea permite luxul unei astfel de abordări.

Ar fi nerealist deoarece ceea ce caracterizează economia românească în acest moment nu este lipsa de potențial ci incapacitatea valorificării acestui potențial.

Cauzele sunt multiple dar pe următoarele le consider mai importante în momentul de față:

  • viziunea fatalistă și pasivă asupra situației economiei mondiale. Așteptăm să se întâmple și să ni se întâmple fără a lua măsuri de preîntâmpinare a unor efecte și fără nicio pregătire pentru consolidarea în caz de criză a poziției economiei românești în plan european și global;

  • lipsa unui consens politic la nivel național în raport cu urmărirea și îndeplinirea unor obiective economice majore cuprinse într-o strategie pe termen mediu și lung, majoritar acceptată de clasa politică;

  • subestimarea rolului factorului intern ( capital, resurse naturale, minerale, energetice, cercetare și mediul academic, etc) în dezvoltare și modernizare prin supraestimarea factorului extern ( investiții străine, fonduri comunitare, asistență instituții financiare interanaționale).

Iată motivele pentru care m-am rezumat doar la propuneri de utilizarea a unor oportunități ,considerate minimale, dar care ar putea fi totuși luate actualmente în calcul la nivelul decidenților politici cu condiția înțelegerii urgente de către aceștia a faptului că alegerile (anticipate sau la termen) trec dar criza rămâne. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9729
Diferența 0.0013
Zi precendentă 4.9716
USD
Azi 4.5749
Diferența 0.0104
Zi precendentă 4.5645
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 23-07-2024
EUR flag1 EUR = 4.9729 RON
USD flag1 USD = 4.5749 RON
GBP flag1 GBP = 5.9082 RON
CHF flag1 CHF = 5.1357 RON
AUD flag1 AUD = 3.0311 RON
DKK flag1 DKK = 0.6665 RON
CAD flag1 CAD = 3.3238 RON
HUF flag1 HUF = 0.0127 RON
JPY flag1 JPY = 0.0293 RON
NOK flag1 NOK = 0.4155 RON
SEK flag1 SEK = 0.4257 RON
XAU flag1 XAU = 354.1460 RON
Monede Crypto
1 BTC = 307943.02RON
1 ETH = 15986.62RON
1 LTC = 333.56RON
1 XRP = 2.76RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.86% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.80%
6 luni: 5.87%
12 luni: 5.91%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET18650.120.33%
BET-BK3469.060.15%
BET-FI60947.490.02%
BET-NG1331.170.15%
BET-TR40747.050.33%
BET-TRN39636.220.33%
BET-XT1592.410.28%
BET-XT-TR3426.200.28%
BET-XT-TRN3339.430.28%
BETAeRO1049.57-0.26%
BETPlus2756.270.32%
RTL41025.630.33%

Opinii

Tren deraiat / Foto: Replica Online

Călătoriile cu trenul au devenit sport extrem în România

Căile Ferate din România se mai țin în doar...

Cosmin Marinescu
pexels.com

Comunicate de presa

S-a semnat / FOTO: Freepik

Conducerea AMEPIP a demisionat. Va fi o nouă echipă managerială

Conducerea Agenției pentru Monitorizarea și...

Energie. Foto: Pexels.com
Cireșe / Foto: Freepik

Ministerul Agriculturii prezintă rezultatele acţiunii de control "Cireașa și Căpșuna"

Rezultatele acțiunii de control a Autorității...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel