Cineva a „intrat în posesia” Soarelui cu un certificat de proprietate

Antonia Popescu |
Data publicării:
Vremea blândă provoacă cel mai mare declin săptămânal al preţului gazelor de după luna septembrie
Vremea blândă provoacă cel mai mare declin săptămânal al preţului gazelor de după luna septembrie

Femeia care se consideră deținătoarea Soarelui, îl vinde pe eBay, are certificat legal și ne cere și bani pe el. Această femeie e încă din martie 2022 subiect de comentarii în mass media internațională.

María Ángeles Duran declară, cu un certificat de proprietate, că Soarele îi aparține. Motiv pentu care cere să fie plătită pentru energia pe care iradiază steaua.

Femeia este posesoarea unui certificat conform căruia este proprietara Soarelui încă din 2010. Proprietara Soarelui a spus că în SUA există o lege care interzice statelor individuale să se autoproclame proprietarii legitimi ai planetelor, dar acest lucru nu este interzis unui cetățean privat normal.

Astfel, prin lege, ea a considerat de cuviință să se autoproclame proprietar al stelei noastre. María Ángeles vrea să fie plătită pentru energia pe care o radiază soarele în fiecare zi, însă nu obținerea banilor pentru uz propriu este dorința ei ci să doneze 50% din câștiguri autorităților fiscale, 40% pentru cercetare și 10 % oamenilor săraci.

A încercat să vândă soarele pe eBay

I-a venit ideea de a pune Soarele la vânzare pe celebrul site de licitații eBay. Cu toate că a primit oferte, tehnicienii site-ului au șters anunțul Mariei Angeles Duran, pentru că ar fi putut deveni cea mai mare escrocherie.

Aceștia au precizat că reglementarea site-ului prevede că poți vinde doar lucruri reale, însă femeia a depus plângere împotriva eBay. Aceasta susține că deține steaua după ce a înregistrat-o pe numele ei în Vigo, Spania, unde primise deja 600 de „comenzi”, și spune că soarele este real și perfect vizibil, iar eliminarea anunțului ei a făcut-o să piardă mii de dolari, potrivit B1TV.

MISTERUL din Univers! Oamenii de știință RIDICĂ din umeri! Habar nu au

Aurul este unul dintre elementele chimice foarte abundente în Univers, iar fizicienii recunosc că nu ştiu de unde provine acest metal preţios, transmite Live Science, ce prezintă un studiu, realizat la Universitatea din Hertfordshire, în Marea Britanie și care ajunge la concluzia că presupusa origine a aurului - coliziunile dintre stele neutronice - nu poate explica abundenţa acestui metal.

Aurul este un element chimic, adică nu se poate forma în urma unor reacţii chimice obişnuite. Pentru a obţine un atom de aur este nevoie de lipirea laolaltă a 79 de protoni şi 118 neutroni pentru a forma un singur nucleu atomic. Un astfel de element necesită o reacţie de fuziune nucleară foarte intensă, ce nu se produs suficient de frecvent, cel puţin în partea noastră de cosmos, pentru a explica de ce există atât de mult aur pe Pământ dar şi pe alte corpuri ale Sistemului Solar.

Coliziunile dintre stele neutronice produc aur prin ciocnirea protonilor şi neutronilor laolaltă în nuclei atomici, dar raportat la abundenţa aurului în Univers ele sunt prea rare pentru a fi singura explicaţie validă. Pe de altă parte, nici fenomenele de tip supernovă nu pot explica abundenţa aurului în Univers pentru că stelele suficient de masive pentru a fuziona aur din elemente cu masă mai mică înainte de a intra în stadiul de supernovă sunt foarte puţine, iar în cele mai multe cazuri, aurul astfel obţinut se pierde definitiv când, după etapa de supernovă, steaua muribundă devine gaură neagră, după cum explică Chiaki Kobayashi, astrofizician la Universitatea din Hertfordshire, coordonatoarea noului studiu.

Există însă un tip special şi foarte rar de supernove, aşa-numitele "supernove magneto-rotative", care sunt, conform lui Kobayashi nişte supernove ce se rotesc extrem de rapid. În cadrul unei supernove magneto-rotative, o stea muribună se roteşte atât de rapid şi este apăsată de nişte câmpuri magnetice atât de puternice, încât în momentul exploziei se întoarce pe dos.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 5.067
Diferența 0.0000
Zi precendentă 5.067
USD
Azi 4.2778
Diferența 0.0000
Zi precendentă 4.2778
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 5.0670 RON
USD flag1 USD = 4.2778 RON
GBP flag1 GBP = 5.8389 RON
CHF flag1 CHF = 5.4387 RON
AUD flag1 AUD = 2.8544 RON
DKK flag1 DKK = 0.6788 RON
CAD flag1 CAD = 3.1107 RON
HUF flag1 HUF = 0.0130 RON
JPY flag1 JPY = 0.0292 RON
NOK flag1 NOK = 0.4358 RON
SEK flag1 SEK = 0.4624 RON
XAU flag1 XAU = 504.5467 RON
Monede Crypto
1 BTC = 501034.03RON
1 ETH = 19563.06RON
1 LTC = 492.20RON
1 XRP = 13.14RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET20869.290.84%
BET-BK4033.790.61%
BET-EF1130.100.94%
BET-FI73717.84-0.30%
BET-NG1521.391.16%
BET-TR48429.500.84%
BET-TRN46824.810.84%
BET-XT1788.110.71%
BET-XT-TR4062.720.71%
BET-XT-TRN3938.160.71%
BETAeRO952.820.16%
BETPlus3056.660.81%
RTL46694.450.85%

Opinii

Portul Constanța / Foto: kepass / Pixabay
Analistul economic Adrian Negrescu / FOTO: Facebook

Negrescu: TVA-ul ne „sângerează” bugetul, taxarea inversă e soluția

Adrian Negrescu: Extinderea taxării inverse, o...

Cristian Popa, BNR

Cele trei sectoarele unde România nu găsește oameni. Avertisment din partea BNR

BNR: România are un deficit de forță de muncă...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel