Sporul de 40%, condiţionat de progres măsurabil în proiecte

Hotărârea modifică Regulamentul-cadru aprobat iniţial prin HG nr. 234/2023 şi introduce criterii stricte pentru acordarea majorărilor salariale. Personalul nominalizat în echipele de proiect va primi sporul doar dacă instituţia demonstrează, trimestrial, că proiectele avansează.

Majorarea – de până la 40% – se va calcula în funcţie de:

• numărul de ore efectiv lucrate în proiect;

• valoarea cumulată a proiectelor;

• progresul tehnic şi operaţional realizat în trimestrul anterior.

Monitorizarea devine obligatorie şi trebuie realizată în primele cinci zile ale fiecărui trimestru de către managerul proiectului şi aprobată de ordonatorul de credite.

Citește și: Pachetul 2 de măsuri fiscale lovește mediul privat: Blocaje în primării, investiții întârziate și pierderi de termene

Ce înseamnă „progres” în accepţiunea Guvernului

Hotărârea defineşte pentru prima dată, în mod explicit, criteriile minime pentru a fi considerată evoluţie reală în proiect:

• creştere de minimum 5% a execuţiei documentate pentru activităţile eligibile (studii, cereri de plată, documentaţii);

• progres fizic de cel puţin 3%;

• realizarea a cel puţin 3% dintre activităţile eligibile;

• recepţia a minimum 3% din bunurile, serviciile sau lucrările prevăzute în proiect.

În lipsa acestor progrese, sporul nu poate fi acordat, chiar dacă angajaţii sunt nominalizaţi în echipă.

Plata sporului, decalată şi legată de documentele de monitorizare

Drepturile salariale vor fi plătite în trimestrul următor, lunar, pe baza monitorizării trimestriale aferente perioadei precedente. Numărul de ore lucrate se stabileşte în primele cinci zile ale fiecărei luni, pe baza pontajului aprobat.

Pentru angajaţii implicaţi în mai multe proiecte, orele şi valorile proiectelor se cumulează, sporul fiind determinat în funcţie de valoarea totală şi încărcarea de lucru.

Reguli speciale pentru aleşii locali: primarii şi preşedinţii de CJ pot primi până la 40% în plus

Hotărârea vizează şi indemnizaţiile primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, care vor putea primi, la rândul lor, o majorare de până la 40%, în funcţie de:

• numărul proiectelor în implementare;

• valoarea cumulată a acestora.

Există însă o limitare importantă: dacă peste 40% din valoarea totală reprezintă proiecte de capacitate administrativă (digitalizare, formare, reorganizare), sporul se reduce automat cu 40%.

Executivul justifică măsura: „Plata trebuie legată de rezultate, nu de prezenţă”

În nota de fundamentare, Guvernul arată că vechiul sistem permitea plata sporurilor indiferent de ritmul real al proiectelor, ceea ce genera costuri bugetare ridicate fără o corelare cu progresul efectiv.

Noua regulă urmăreşte:

• creşterea responsabilizării echipelor de proiect;

• reducerea riscului de întârzieri în implementare;

• eficientizarea utilizării fondurilor europene şi PNRR.

Totodată, Executivul respinge propunerile primăriilor şi consiliilor judeţene care solicitau sporuri mai mari pentru comune, aplicarea automată în primele trei luni şi ridicarea plafonului de 40%.

Impactul: mai mult control, mai puţine plăţi automate şi presiune pe instituţii

Hotărârea schimbă radical modul în care administraţia publică primeşte sporuri pentru proiectele europene. Instituţiile sunt obligate să demonstreze trimestrial că proiectele avansează, iar angajaţii nu vor mai putea încasa majorări doar pentru că figurează în echipă.

Măsura pune presiune pe ritmul de lucru, dar creează şi un mecanism clar de responsabilizare, într-un moment în care România trebuie să accelereze implementarea PNRR şi să evite pierderea fondurilor disponibile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.