Ministrul Budăi a arat că programul la care lucrează Partidul Social Democrat vizează un pachet de măsuri sociale prin care să fie acordat sprijinul necesar cetăţenilor pentru iarna 2022-2023.

"Va fi un program de măsuri sociale. Am solicitat, în urma calculelor şi analizelor făcute, o majorare a pensiilor cu cel puţin 10% de la 1 ianuarie. În urma discuţiilor pe care le-am avut săptămâna trecută cu preşedintele PSD, dar şi cu premierul, începând de astăzi la nivelul Ministerului Muncii am declanşat în cadrul Comisiei de Dialog Social o discuţie transparentă cu partenerii sociali, angajatori, patronate şi sindicate, astfel încât de la 1 ianuarie să avem şi o creştere a salariului minim brut garantat în plată ţinând cont şi de directiva nouă aprobată în cadrul Consiliului European pe 6 iunie 2022, dar şi săptămâna trecută în Parlamentul European", a declarat ministrul Budăi.

În opinia sa, salariul minim trebuie să fie în concordanţă cu două elemente, respectiv, să fie 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut.

"Discuţiile preliminare din cadrul Comisiei de Dialog Social vor fi translatate în cadrul Comitetului Naţional Tripartit, acolo unde toţi miniştrii vom discuta cu mediul de afaceri, dar şi cu sindicatele, pentru o creştere a salariului minim care să se întâmple de la 1 ianuarie. Noi ne dorim să intervenim până la 1 ianuarie, pentru că nu ne dorim să bulversăm activitatea economică pe un buget deja creat până la sfârşitul anului", a precizat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Alături de ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriel Firea, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi se află la Iaşi pentru a lua parte, în cursul zilei de luni, la dezbaterea intitulată "Pactul pentru tineret", care vizează prevenirea abandonului şcolar.

Schimbare la Legea pensiilor. Pensionare la 40 sau 45 de ani pentru unii angajați

Inițiativa legislativă, dacă va fi aprobată și publicată în Monitorul Oficial va aduce o reparație pentru o categorie de angajați care a fost neglijată până acum.

În expunerea de motive se spune că se are în vedere statisticile care relevă faptul că după vârsta de 40 de ani condiţia fizică, inclusiv musculatura dansatorilor şi soliştilor de balet, este deteriorată fără a mai putea face faţă prezentării spectacolelor la un nivel artistic de înaltă calitate sau de mai lungă durată şi faptul că în rândul salariaţilor dansatori din instituţiile de profil se constată că după vârsta de 45 de ani, aceştia se află cel puţin 8 luni din an în concedii medicale sau pe tratamente de recuperare a leziunilor la ligamente şi fracturilor, se consideră că pensionarea dansatorilor şi soliştilor de balet trebuie făcută în aceleaşi condiţii ca şi cele prevăzute pentru balerini şi acrobaţi, în legislaţia actuală.

În acest moment, unele ansambluri angajează „dansatori”, iar în altele sunt încadraţi drept „balerini”. Astfel, pentru persoane care au acelaşi tip de activitate, condiţiile de pensionare sunt diferite, există, aşadar, o mare inechitatea în sistem.

Corpurile de balet din ansamblurile folclorice profesioniste susţin această modificare legislativă şi reclamă o gravă discriminare pentru angajaţii  dansatori şi solişti balet. Trebuie menţionat faptul că performanţele tehnice ale membrilor scad odată ce ei înaintează în vârstă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.