Potrivit băncii centrale, aversul monedei prezintă sediul actual al Bursei de Valori Bucureşti, inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", valoarea nominală "10 LEI", stema României şi anul de emisiune "2022".

Reversul monedei prezintă o imagine de epocă a sediului vechi al Bursei de Valori Bucureşti şi inscripţiile "BURSA DE VALORI BUCURESTI" şi "140 ANI".

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de certificate de autenticitate ale emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 450,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 140 de ani de la înfiinţarea Bursei de Valori Bucureşti au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. 

Avertisment BIS: Atenție la datoriile ascunse de pe piața valutară

Banca Reglementărilor Internaționale (BIS), considerată banca centrală a băncilor centrale, avertizează în legătură cu datoriile ascunse de pe piețele valutare, estimate la 80.000 de miliarde de dolari.

În raportul său trimestrial publicat luni, această instituție cu sediul la Basel, Elveția, a efectuat o analiză aprofundată a sondajului pe care îl desfășoară o dată la trei ani pe piața valutară, exprimându-și îngrijorarea în special cu privire la creșterea pasivelor care nu apar în bilanţ.

Sondajul său trienal, apărut la sfârșitul lunii octombrie, evidențiase din nou dominanța dolarului american pe această vastă piață. Echivalentul a 7,5 trilioane de dolari a fost tranzacționati în medie pe zi în aprilie pe piața valutară, dolarul apărând în 88% dintre tranzacții.

În raportul său trimestrial, BIS a continuat analiza și a detectat posibile riscuri la adresa stabilității sistemului financiar.

BIS, care furnizează băncilor centrale studii privind problemele majore de politică monetară, a evidențiat în special riscul de decontare, adică riscul ca una dintre contrapărți să efectueze o plată, dar să nu primească moneda achiziționată în schimb. Datele sale arată că 2,2 trilioane de dolari în tranzacții valutare pe zi sunt potențial expuse riscului de decontare.

Instituția cu sediul în Elveția este, de asemenea, îngrijorată de creșterea împrumuturilor în dolari în afara bilanțului sub formă de swap, contracte futures și swap valutar. Angajamentele aferente acestor instrumente financiare se ridică la 80.000 de miliarde de dolari, potrivit BSI, care subliniază că acestea nu sunt cuprinse în bilanţ.

Pentru alți investitori decât bănci, aceste datorii sunt estimate la 26.000 de miliarde de dolari, adică dublu față de datoria în dolari înregistrată în bilanţurile lor.

Cu toate acestea, aceste angajamente sunt vulnerabile în cazul unei reduceri drastice de lichiditate pe piețe, notează BIS, care amintește că băncile centrale au fost nevoite să intervină în timpul crizei financiare din 2008, dar și în timpul șocului exercitat de pandemie asupra economiei, în 2020, pentru a asigura lichiditatea dolarului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.