Avertisment de la Bruxelles: România riscă sancțiuni! Deficit de 9,3%, datoria sare de 59% din PIB

Deficitul public crește alarmant

În baza datelor furnizate de Eurostat și prognozelor Comisiei din primăvara 2025, cheltuielile nete ale guvernului României au crescut cu 19,9% în 2024, iar pentru 2025 se estimează o creștere de 5,4%, peste limita de 5,1% recomandată de Consiliu. Cumulat, pentru 2024 și 2025, creșterea cheltuielilor nete este de 26,4%, depășind cu 6,2 puncte procentuale plafonul agreat.

Această deviere s-a reflectat într-un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în creștere de la 6,6% în 2023 și cu mult peste nivelul planificat de 7,9%. Comisia estimează că deficitul va scădea la 8,6% în 2025, dar aceasta ar reprezenta tot o depășire semnificativă a limitelor acceptate în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere.

Datoria publică se apropie de pragul de 60% din PIB

În paralel cu explozia deficitului, și datoria publică este într-o traiectorie ascendentă. Comisia Europeană estimează că datoria publică va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la 54,8% în 2024, respectiv 59,4% în 2025 – aproape de pragul critic de 60% impus de reglementările europene.

Bruxelles-ul acuză lipsa reformelor și a voinței politice

În decizia adoptată pe 13 iunie, Consiliul subliniază că autoritățile române nu au transmis la timp raportul anual de progres, cerut până la 30 aprilie 2025. De asemenea, pachetul de reforme fiscale promis – inclusiv o revizuire a cadrului fiscal – nu a intrat în vigoare până la 1 aprilie, contrar recomandării explicite a Consiliului.

Chiar dacă guvernul a adoptat în decembrie 2024 un pachet de consolidare fiscală, care include o înghețare nominală a salariilor și pensiilor și unele măsuri de creștere a veniturilor bugetare, efectele acestuia sunt considerate insuficiente.

Termenul-limită pentru corectarea deficitului: 2030

României i s-a stabilit anterior un termen de șapte ani pentru corectarea treptată a deficitului excesiv, cu reduceri anuale ale creșterii cheltuielilor nete: de la 5,1% în 2025 la 3,9% în 2030. Însă devierile actuale, mai ales cele provocate de creșterea abruptă a cheltuielilor cu salariile publice (+21,5%) și transferurile sociale (+19,5%), pun sub semnul întrebării capacitatea României de a respecta traiectoria asumată.

Risc fiscal ridicat și lipsa factorilor atenuanți

În concluziile documentului, Comisia atrage atenția că nu există factori relevanți atenuanți care să justifice abaterile de la traiectoria fiscală. Dimpotrivă, România se confruntă cu riscuri ridicate de sustenabilitate fiscală pe termen mediu, ceea ce agravează perspectiva macroeconomică.

România intră într-o zonă periculoasă de neîncredere instituțională în raport cu Comisia Europeană, iar continuarea pe această traiectorie ar putea conduce la măsuri mai dure: inclusiv suspendarea fondurilor UE sau aplicarea de sancțiuni financiare. Bruxelles-ul așteaptă din partea guvernului român măsuri concrete, rapide și credibile, altfel termenul de ajustare fiscală până în 2030 riscă să devină imposibil de atins.