Joi, Japonia urmează să înceapă controversatele deversări de apă de la centrala nucleară Fukushima Daiichi. Apa va ajunge în Oceanul Pacific. Potrivit experților de la Tokyo și internaționali, această operațiune este inofensivă, deoarece apa a fost tratată în prealabil, iar procesul va fi extrem de gradual. Unele țări vecine, în special China, sunt au intrat în panică. 

Centrala Fukushima Daiichi generează în medie peste 100.000 de litri de apă contaminată pe zi - apă provenită din ploi, din apele subterane și din injecțiile necesare pentru răcirea continuă a miezurilor reactoarelor sale, care s-au topit în 2011. Apa este colectată, filtrată și depozitată, dar capacitatea disponibilă de stocare fi în curând saturată: 1,34 milioane de tone, echivalentul a aproape 540 de piscine olimpice, s-au strâns în cele peste o mie de rezervoare gigantice. 

După ani de reflecție, în 2021, Japonia a optat pentru deversarea acestei ape uzate în  mare, la un kilometru în largul coastei, printr-o conductă submarină special construită. Sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), procesul ar urma să dureze până la începutul anilor 2050, la un ritm maxim de 500.000 de litri deversați pe zi, potrivit Tepco, operatorul centralei aflate în curs de dezmembrare.

Este sigur?

Apa este tratată printr-un proces de filtrare numit ALPS (Advanced Liquid Processing System) și prin care se elimină majoritatea substanțelor radioactive, cu excepția tritiului, un radionuclid care se găsește natural în apa mării și are un impact radiologic redus. În cazul în care este inhalat sau ingerat, tritiul poate prezenta un risc, dar numai dozele foarte mari sunt dăunătoare pentru sănătatea umană, spun experții.

Tepco intenționează să dilueze această apă "tritiată" pentru a-i reduce nivelul de radioactivitate la mai puțin de 1.500 de becquereli pe litru (Bq/L), cu mult sub standardul național de 60.000 Bq/L pentru această categorie. De zeci de ani, tritiul este eliberat în mod regulat în apă de către centralele nucleare în funcțiune în întreaga lume, precum și de către uzinele de reprelucrare a deșeurilor nucleare, spune Tony Hooker, specialist în radiații de la Universitatea din Adelaide (Australia). "Nu am identificat niciun impact asupra mediului sau asupra sănătății", a subliniat el. AIEA a aprobat planul Japoniei la începutul lunii iulie.

Cine este îngrijorat și de ce?

Planul japonez a fost criticat de organizațiile de mediu, printre care Greenpeace, care acuză guvernul japonez că minimizează riscurile legate de radiații. Pescarii japonezi se tem, de asemenea, că planul va afecta imaginea produselor lor, atât pe piața internă, cât și în străinătate.

În ceea ce privește țările vecine, China a calificat planul Japoniei drept "extrem de egoist și iresponsabil" și a criticat Tokyo pentru că vrea să folosească Oceanul Pacific ca pe o "canalizare". În iulie, Beijingul a decis să interzică importurile de alimente din zece regiuni japoneze, inclusiv Fukushima, invocând preocupări legate de siguranță. În China au fost introduse, de asemenea, teste de radiații pe produsele alimentare din restul Japoniei. 

Seulul, ale cărui relații cu Tokyo s-au încălzit în ultimele luni, nu a exprimat nicio obiecție. Dar opoziția și populația sud-coreeană sunt îngrijorate: în țară au avut loc deja demonstrații, iar consumatorii panicați și-au făcut provizii de sare de mare, temându-se că aceasta va fi în curând contaminată.

Ce face Japonia?

Autoritățile japoneze și Tepco încearcă de luni de zile să-i convingă pe sceptici, organizând vizite la centrala Fukushima, sesiuni de informare tehnică și transmisiuni în direct pe YouTube ale unui experiment în care peștii înoată în bazine cu apă tratată și diluată. Tokyo combate, de asemenea, dezinformarea online care a înflorit în legătură cu proiectul său.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.