ANAF, analize de risc: Facturi fictive, deduceri de TVA. Ce caută inspectorii şi ce au descoperit

Antifrauda
Antifrauda
ANAF a identificat obligații fiscale suplimentare de peste 6,2 milioane de lei la cinci firme care recrutau și plasau forță de muncă din Asia.

Cinci societăți din domeniul recrutării și plasării forței de muncă din Asia au diminuat obligațiile fiscale datorate bugetului de stat cu peste 6,2 milioane de lei, potrivit unui comunicat transmis vineri, 9 octombrie, de ANAF. Inspectorii antifraudă au identificat facturi de peste 32 de milioane de lei pentru operațiuni care, conform verificărilor, nu aveau un conținut economic real.

Controalele Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au fost declanșate pe baza analizei de risc. Cele cinci firme verificate au înregistrat în contabilitate facturi emise de alte trei societăți, reprezentând avansuri și pretinse prestări de servicii.

Potrivit ANAF, documentele au fost folosite pentru crearea artificială a unor cheltuieli și a unor deduceri de TVA, fără dovezi că serviciile facturate fuseseră efectiv prestate.

Facturi neachitate și servicii fără documente justificative

Inspectorii au constatat că facturile nu vizau operațiuni concrete, iar contravaloarea lor rămăsese neachitată. Serviciile înscrise în documente nu au putut fi demonstrate prin documente justificative și nu au fost identificate elemente care să confirme executarea prestațiilor.

Înregistrarea acestor facturi a generat TVA deductibilă și a influențat cuantumul obligațiilor fiscale ale societăților beneficiare. Acestea au ajuns să declare, în mod repetat, solduri negative de TVA în deconturile fiscale.

Obligațiile fiscale suplimentare identificate depășesc 6,2 milioane de lei și reprezintă TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende, precizează instituția.

Cum funcționa mecanismul descris de Antifraudă

Conform comunicatului, firmele care colectau TVA de la beneficiarii forței de muncă își anulau obligația de plată prin deducerea TVA înscrise în facturi pentru operațiuni fictive.

Aceste documente proveneau de la alți contribuabili, plasați pe diferite niveluri ale unui lanț tranzacțional artificial. Inspectorii susțin că mecanismul permitea transferarea succesivă a sarcinii fiscale, fără un fundament economic.

Facturile erau emise prin sistemul RO e-Factura, fapt care, potrivit DGAF, a fost folosit pentru a crea o aparență de legalitate.

Transmiterea unei facturi prin RO e-Factura nu demonstrează, prin ea însăși, că serviciul înscris în document a fost efectiv prestat, este avertismentul care rezultă din constatările prezentate de ANAF.

Firme emitente cu situații de inactivitate, insolvabilitate sau radiere

Verificările au evidențiat riscuri fiscale și în cazul celor trei societăți care emiteau facturile.

Potrivit DGAF, situațiile juridice și fiscale ale acestora nu corespundeau desfășurării unor activități economice de amploarea celor înscrise în documentele analizate. Inspectorii au identificat, între altele, situații de inactivitate, insolvabilitate sau radiere.

Totodată, controalele au relevat legături între societățile implicate și coordonarea acestora de către un grup comun de persoane.

Unele dintre persoanele desemnate formal ca administratori nu au putut furniza informații concrete despre activitatea firmelor pe care le administrau și nici explicații privind operațiunile economice derulate, arată comunicatul.

ANAF: factura singură nu justifică un avantaj fiscal

Antifrauda subliniază că deducerea TVA și diminuarea bazei impozabile trebuie să se sprijine pe operațiuni economice reale, efectiv realizate și susținute de documente justificative.

„O factură nu poate justifica, prin ea însăși, un avantaj fiscal ori o operațiune legală”, avertizează DGAF.

Înregistrarea unor facturi care nu reflectă operațiuni reale poate conduce la stabilirea unor obligații fiscale suplimentare și, în funcție de natura și gravitatea faptelor, la sesizarea organelor competente.

Comunicatul nu precizează numele societăților implicate și nici dacă, în acest caz, a fost făcută o sesizare penală. De asemenea, ANAF nu anunță recuperarea celor peste 6,2 milioane de lei, ci identificarea obligațiilor fiscale suplimentare.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close