Restanțe salariale plătite integral la pensionare. Proiectul care schimbă eșalonarea pe cinci ani

Angajații din instituțiile publice care îndeplinesc condițiile de pensionare ar putea primi integral drepturile salariale restante recunoscute prin hotărâri judecătorești, până la depunerea dosarului de pensionare. Pentru cei deja pensionați, plata ar urma să fie făcută în maximum șase luni de la pronunțarea hotărârii definitive.

Măsurile sunt prevăzute într-o propunere legislativă pentru completarea articolului XXIII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Documentul transmis de Senat consemnează adoptarea tacită a proiectului în forma inițială. Această etapă nu înseamnă că noile reguli au intrat în vigoare.

Cum sunt plătite acum sumele câștigate în instanță

Legislația prevede plata eșalonată, pe cinci ani, a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive privind drepturi salariale ale personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2026.

În primul an se plătește numai 5% din valoarea titlului executoriu. În al doilea an, beneficiarul primește 10%, iar în următorii doi ani, câte 25%. Ultima tranșă, de 35%, este achitată în al cincilea an.

Pe durata eșalonării, orice procedură de executare silită este suspendată de drept. Pentru sumele eșalonate, legea prevede acordarea dobânzii legale remuneratorii, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a devenit executorie potrivit Legii nr. 141/2025.

Două categorii ar beneficia de plata accelerată

Proiectul introduce o excepție de la calendarul de plată pentru personalul care îndeplinește condițiile de pensionare și pentru cel aflat deja la pensie.

În prima situație, textul prevede „plata tuturor drepturilor restante până la depunerea dosarului de pensionare la casa teritorială de pensii”.

Pentru personalul deja pensionat, instituțiile ar trebui să achite integral drepturile în maximum șase luni de la pronunțarea hotărârii definitive prin care instanța le acordă.

Prin urmare, schimbarea vizează momentul în care sunt achitate datorii salariale recunoscute de instanță. Proiectul nu instituie o majorare generală a pensiilor și nici un ajutor acordat tuturor persoanelor care se pensionează.

Inițiatorii invocă efectele asupra pensiei

În expunerea de motive, semnată de senatorii AUR Niculina Stelea și Petrișor-Gabriel Peiu, inițiatorii susțin că eșalonarea pe o perioadă îndelungată poate avea consecințe deosebite pentru persoanele care se pensionează sau sunt deja pensionate.

Argumentul lor este că întârzierea plății drepturilor salariale poate afecta stabilirea și cuantumul pensiei, iar dobânda legală nu ar compensa integral consecințele asupra drepturilor de asigurări sociale.

Soluția propusă este descrisă drept o derogare limitată, care permite recuperarea mai rapidă a banilor pentru aceste categorii, păstrând mecanismul general de eșalonare pentru ceilalți beneficiari.

Efectele concrete asupra pensiei trebuie însă analizate în funcție de situația beneficiarului și de documentele privind veniturile. CNPP precizează că pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată inclusiv atunci când sunt depuse documente suplimentare care influențează cuantumul drepturilor conform explicațiilor instituției.

Ce rămâne neclar în proiect

Una dintre problemele de aplicare privește termenul pentru angajații care urmează să se pensioneze. Plata trebuie făcută înaintea depunerii dosarului, însă proiectul nu stabilește o procedură prin care persoana să anunțe instituția și nici un interval acordat acesteia pentru efectuarea plății.

De asemenea, textul nu explică situația pensionarilor pentru care au trecut deja mai mult de șase luni de la pronunțarea hotărârii definitive, la momentul unei eventuale intrări în vigoare a legii.

Întinderea excepției necesită, la rândul său, clarificări. Deși proiectul folosește formularea „toate drepturile restante”, aceasta este introdusă într-un articol care reglementează hotărârile devenite executorii în 2026. Nu rezultă explicit că ar fi deblocate toate restanțele eșalonate în baza unor acte normative din anii anteriori.

În plus, derogarea de la calendarul de plată ar trebui corelată cu prevederea privind suspendarea executării silite, pentru a clarifica posibilitățile beneficiarului dacă instituția nu respectă termenul accelerat.

Expunerea de motive nu prezintă o estimare numerică a beneficiarilor și nici valoarea sumelor care ar trebui achitate mai repede. Măsura ar devansa plata unor datorii existente, iar efectul asupra bugetelor instituțiilor depinde de volumul acestor obligații.

Adoptarea tacită nu face măsura aplicabilă

Documentul Senatului precizează că proiectul se consideră adoptat în forma inițială, în condițiile articolului 75 alineatul (2) teza a III-a din Constituție.

Pentru ca noile termene să devină aplicabile, propunerea trebuie să parcurgă restul procedurii legislative, inclusiv adoptarea de către Camera Deputaților, promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial.