Luca Niculescu, zece zile pentru un Guvern. Bugetul și ratingul României pun presiune pe negocieri

Desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru deschide o nouă rundă de negocieri politice, într-un moment în care România trebuie să pregătească bugetul pentru 2027 și să convingă investitorii că reducerea deficitului va continua. Criza prelungită a scumpit deja finanțarea statului, iar menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor depinde de credibilitatea deciziilor viitorului Guvern.

Luca Niculescu este a patra propunere de premier făcută de președintele Nicușor Dan în cinci luni, potrivit Reuters. Diplomatul, fost ambasador al României în Franța și coordonator al procesului de aderare la OCDE, trebuie să obțină sprijin parlamentar pentru un nou Cabinet, după eșecul încercărilor precedente de învestire.

Propunerea a fost anunțată luni, 5 octombrie, iar președintele a semnat marți, 6 octombrie, decretul de desemnare a lui Luca-Alexandru Niculescu drept candidat la funcția de prim-ministru.

Ce înseamnă termenul de zece zile

Constituția stabilește că premierul desemnat trebuie să ceară, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a întregii liste a Cabinetului.

Termenul privește solicitarea votului, nu obligația ca învestirea să fie finalizată în aceste zece zile. Guvernul primește încrederea Parlamentului cu votul majorității deputaților și senatorilor. Prin urmare, desemnarea de la Cotroceni reprezintă începutul procedurii, iar rezultatul depinde de majoritatea pe care Niculescu o poate construi.

Formula Cabinetului rămâne parte a negocierilor. Nicușor Dan a precizat că premierul desemnat are libertatea de a decide, după discuțiile cu partidele, dacă propune un guvern politic sau tehnocrat. O eventuală formulă mixtă va depinde, de asemenea, de acordul parlamentar.

„Nu pot promite miracole”, a declarat Luca Niculescu, care a indicat între priorități predictibilitatea economică, folosirea responsabilă a banului public și respectarea angajamentelor României.

Prima urgență: un buget credibil pentru 2027

Din perspectivă economică, prima probă a viitoarei majorități va fi construcția bugetului pentru anul următor.

Negocierile trebuie să stabilească ce cheltuieli poate susține statul, pe ce venituri se bazează și cum continuă reducerea deficitului. Aceste decizii vor influența finanțarea serviciilor publice, investițiile și predictibilitatea de care au nevoie companiile pentru propriile bugete.

Cele trei mari agenții de rating au menținut România pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă, și au subliniat necesitatea adoptării, până la sfârșitul anului, a unui buget pentru 2027 care să prevadă continuarea reducerii deficitului, potrivit Reuters.

La 2 octombrie, S&P Global Ratings a reconfirmat calificativele „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă. Agenția a arătat că menținerea ratingului se bazează inclusiv pe așteptarea că România va forma un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028.

A doua urgență: calendarul reducerii deficitului

Viitorul program de guvernare trebuie să clarifice și cum vor fi respectate angajamentele fiscale după încheierea acestui an. Pentru investitori, contează atât ținta de deficit, cât și măsurile care permit atingerea ei.

Execuția bugetară arată un progres: deficitul din primele opt luni ale anului 2026 a fost de 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB, față de 4,51% din PIB în perioada similară din 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Însă această îmbunătățire nu elimină riscurile pentru anii următori. S&P avertizează că prelungirea procesului de formare a Guvernului ar putea conduce la retrogradare dacă împiedică reducerea deficitului în 2027 și 2028. Agenția leagă o eventuală îmbunătățire a perspectivei de reducerea dezechilibrelor și de existența unui plan credibil de politici economice pe termen mediu.

Miza negocierilor este, așadar, și capacitatea partidelor de a susține măsurile bugetare după votul de învestitură. O majoritate care aprobă Cabinetul, dar se destramă la primele decizii fiscale dificile, ar prelungi incertitudinea.

A treia urgență: finanțarea statului

Ministerul Finanțelor trebuie să continue împrumuturile pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Viitorul Guvern va trebui să coreleze bugetul cu necesarul de finanțare și cu condițiile în care România poate atrage bani de pe piețe.

Presiunea este deja vizibilă. Reuters relata la 1 octombrie că randamentele obligațiunilor românești în lei, cu scadența la zece ani, crescuseră cu aproximativ 0,6-0,8 puncte procentuale în precedentele două săptămâni, pe fondul blocajului politic.

În același timp, cheltuielile bugetare cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni, cu 26,7% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea acestei facturi consumă resurse care ar putea finanța alte cheltuieli publice.

Din perspectivă economică, prelungirea incertitudinii poate determina investitorii să ceară dobânzi mai mari pentru noile împrumuturi. Efectul nu se transmite instantaneu asupra întregii datorii, dar se acumulează pe măsură ce statul se finanțează și refinanțează obligațiile existente.

Pentru Luca Niculescu, provocarea imediată este obținerea voturilor. Pentru economie, testul decisiv va fi dacă majoritatea rezultată poate adopta bugetul pe 2027 și susține aplicarea lui.