Starea sistemului energetic național. Explicațiile ministrului Ivan

Consumul depășește constant producția internă

Invitat în emisiunea Ce se întâmplă?, ministrul Energiei a explicat că, în perioadele de iarnă, consumul național ajunge frecvent la 8.000–8.600 MW, mult peste media anuală.

În același timp, producția internă se situează, în mod obișnuit, în jurul valorii de 6.000 MW, ceea ce obligă România să apeleze la importuri pentru acoperirea necesarului.

Bogdan Ivan a arătat că, în medie, dintr-un consum zilnic de aproximativ 7.200 MW, circa 1.200 MW provin din import, pentru a menține stabilitatea sistemului și pentru a limita creșterea prețurilor.

Citește și: Bogdan Ivan anunță cine beneficiază de ajutor la plata facturilor de energie și gaze

Exporturi punctuale, dar deficit structural

Ministrul a precizat că România poate deveni temporar exportator de energie în anumite condiții favorabile, cum sunt perioadele cu producție ridicată din hidro și eolian.

În zilele cu vânt puternic și debite mari pe râuri, producția internă crește semnificativ, iar sistemul ajunge chiar să exporte până la 1.000 MW.

Aceste situații sunt însă excepții și nu pot compensa deficitul structural acumulat în ultimii ani, ca urmare a închiderii unor capacități importante de producție.

Mix energetic fragil și vulnerabil la vreme

Bogdan Ivan a explicat că sistemul energetic românesc este tot mai dependent de condițiile meteorologice.

Producția variază semnificativ în funcție de:

• nivelul precipitațiilor (hidro),

• intensitatea vântului (eolian),

• gradul de însorire (fotovoltaic),

• temperaturile exterioare (consum).

În lipsa unor capacități suficiente de producție în bandă, România devine vulnerabilă la fluctuațiile meteo, fiind nevoită să importe energie scumpă în momentele critice.

Închiderea centralelor vechi, fără alternative reale

Ministrul a atras atenția că, în ultimii 15 ani, România a scos din funcțiune aproximativ 7.000 MW capacitate de producție în bandă, fără a pune în loc proiecte echivalente.

Această reducere masivă a afectat echilibrul sistemului și a crescut dependența de piața regională.

În lipsa unor centrale noi pe gaze, nuclear sau cărbune modernizat, sistemul a devenit tot mai fragil, iar importurile au devenit o soluție permanentă, nu una temporară.

Importurile, soluție scumpă pentru echilibrare

Bogdan Ivan a explicat că importurile sunt folosite inclusiv ca instrument de stabilizare a prețurilor, însă această soluție are limite clare.

În perioadele în care și țările vecine se confruntă cu cerere ridicată, energia importată devine foarte scumpă, iar costurile se reflectă rapid în facturile consumatorilor.

În aceste condiții, România ajunge să plătească prețuri mai mari pentru energie produsă în afara granițelor, deși dispune de resurse proprii semnificative.

Planul pentru reducerea dependenței energetice

Pentru corectarea dezechilibrelor, Ministerul Energiei mizează pe mai multe direcții strategice.

Printre proiectele prioritare se numără:

• dezvoltarea centralelor de la Mintia și Iernut,

• extinderea capacităților de stocare,

• finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă,

• accelerarea investițiilor în infrastructură.

Potrivit ministrului, până la finalul acestui an ar urma să intre în sistem cel puțin 2.000 MW noi de producție și încă 2.000 MW de stocare.

Obiectivul: România, din importator net în exportator

Bogdan Ivan a afirmat că obiectivul strategic al mandatului său este transformarea României din importator net de energie într-un exportator regional.

Acest lucru ar permite nu doar stabilizarea prețurilor interne, ci și obținerea de venituri suplimentare din vânzarea de energie către statele vecine.

Ministrul a subliniat însă că atingerea acestui obiectiv depinde de ritmul investițiilor și de reducerea blocajelor administrative care întârzie proiectele majore.