DCBusiness › Actualitate › Scădere de 32% a traficului pe Canalul Dunăre–Marea Neagră. Cauzele declinului portuar

Scădere de 32% a traficului pe Canalul Dunăre–Marea Neagră. Cauzele declinului portuar

Oana Pavelescu
31 OCTOMBRIE 2025
Portul Constanța
Traficul de mărfuri prin Portul Constanța a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului, potrivit datelor oficiale, marcând o schimbare importantă față de tendințele din anii precedenți.

Volumul de marfă, în cădere după doi ani excepționali

Traficul de mărfuri prin Portul Constanța a însumat 29,8 milioane tone în primele șase luni din 2025, potrivit datelor Direcției Județene de Statistică Constanța. Este o scădere de 23,9% față de aceeași perioadă din 2024, când portul a atins unul dintre cele mai ridicate volume de marfă din istorie.
Scăderea vine după doi ani în care portul românesc a fost principalul coridor de export pentru cerealele ucrainene, fapt care a umflat artificial traficul general de mărfuri. În 2025, odată cu redeschiderea porturilor din sudul Ucrainei și cu scăderea producției agricole regionale, fluxurile s-au redus considerabil.

Canalul Dunăre – Marea Neagră, afectat și el

Și traficul pe Canalul Dunăre–Marea Neagră a fost puternic lovit: doar 6,9 milioane tone de mărfuri au fost transportate în primul semestru, în scădere cu 32,2% față de anul trecut.

Numărul total al navelor care au tranzitat canalul a scăzut cu 31,1%, iar traficul internațional – navele străine – s-a redus cu peste 41%. Datele confirmă că rutele de tranzit prin România pierd teren în fața alternativelor logistice din regiune, mai ales după normalizarea exporturilor maritime directe din Ucraina.

De ce scade traficul

Explicațiile pentru declinul abrupt sunt multiple:

  • scăderea volumelor de cereale ucrainene care tranzitau România, pe fondul redeschiderii porturilor Odesa, Pivdennîi și Ciornomorsk;

  • recolte agricole mai mici în România și în statele vecine, afectate de secetă;

  • diminuarea cererii de produse petroliere și materii prime în Europa, odată cu încetinirea economică;

  • lucrări de infrastructură în zona portuară și la ecluzele Canalului Dunăre–Marea Neagră, care au limitat temporar capacitatea de operare.

În plus, în 2024, Portul Constanța a înregistrat un an record de activitate, alimentat de criza logistică provocată de războiul din Ucraina. Comparativ cu acel nivel excepțional, valorile din 2025 reflectă o normalizare a fluxurilor comerciale, nu neapărat o prăbușire structurală.

Citește și: Percheziții în Portul Constanța. 40 de firme și funcționari vizați într-un dosar de corupție

Efecte economice și strategice

Pentru România, scăderea traficului portuar are un impact dublu: pe de o parte, diminuează veniturile operatorilor logistici și portuari, dar pe de altă parte, eliberează infrastructura pentru investițiile în modernizarea terminalelor și a liniilor feroviare de acces.

Analiștii estimează că, în a doua parte a anului, traficul ar putea să se stabilizeze, însă revine la o bază realistă, fără vârful generat de conflictul din Ucraina.

Oana Pavelescu
Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele