România, tot mai digitală: numărul cardurilor bancare active a urcat la 23,4 milioane la final de 2024

Românii folosesc tot mai mult cardurile bancare pentru plăți și retrageri, iar datele Băncii Naționale a României (BNR) confirmă tendința de digitalizare a economiei. La 31 decembrie 2024, în circulație erau 23,4 milioane de carduri active, în creștere cu aproape un milion față de iunie 2024.

Carduri cu numerar vs. carduri de plată

Interesant este însă raportul dintre tipurile de carduri. Din totalul celor peste 23 de milioane de unități:

• 16,72 milioane erau carduri cu funcție de numerar, folosite în special pentru retrageri de la bancomat, dar acest segment a scăzut puternic – cu peste 5,4 milioane față de iunie 2024;

• restul, adică aproape 7 milioane, sunt carduri de debit sau credit folosite exclusiv pentru plăți la POS, online sau contactless.

Această schimbare arată că românii renunță treptat la cash și preferă plățile digitale, mai rapide și mai sigure.

Rețeaua de plăți se extinde

BNR mai arată că infrastructura pentru utilizarea cardurilor continuă să se dezvolte:

• numărul de ATM-uri era de 10.242, în ușoară creștere (+13 față de iunie 2024);

• numărul de POS-uri a urcat la 529.520, cu aproape 40.000 mai multe într-un semestru;

• punctele EFTPOS (unde pot fi făcute plăți electronice direct la comerciant) au ajuns la 527.277, în creștere cu 38.161.

Citește și: Exim Banca Românească extinde funcționalitatea cardurilor de credit: REFINANȚARE CU 0% DOBÂNDĂ

Creșterea semnificativă a POS-urilor și EFTPOS-urilor arată o extindere masivă a acceptării plăților electronice, inclusiv în comerțul mic și în zone unde până de curând cash-ul era dominant.

De ce contează aceste cifre

Digitalizarea economiei: Faptul că tot mai multe carduri nu au funcție de retragere de numerar arată o schimbare culturală în comportamentul de plată – mai mult online și contactless, mai puțin cash.

Combaterea economiei gri: Mai multe plăți electronice înseamnă tranzacții mai ușor de urmărit și, implicit, un control mai bun asupra evaziunii fiscale.

Incluziune financiară: Creșterea numărului de carduri active indică accesul tot mai multor români la servicii bancare. Pentru comparație, România era ani la rând la coada UE în ceea ce privește utilizarea cardurilor și plățile digitale.

Adaptarea comercianților: Saltul numărului de POS-uri arată că și magazinele – inclusiv cele mici – s-au adaptat cerințelor clienților, în parte și datorită obligației legale de a permite plata cu cardul peste un anumit nivel de venituri.

Impact pe termen lung

Această tranziție are consecințe directe: băncile își reduc costurile cu numerarul, statul are o mai bună trasabilitate a fluxurilor financiare, iar consumatorii se bucură de servicii mai rapide. Totuși, pentru o parte din populație – în special în mediul rural – dependența de cash rămâne încă ridicată.

În ritmul actual, România ar putea atinge în câțiva ani media europeană la utilizarea cardurilor și a plăților digitale, ceea ce ar însemna o schimbare structurală importantă pentru economie și pentru relația dintre stat, bănci și cetățeni.