România, exportator net de energie electrică. Hidro și hidrocarburile duc azi greul

La ora 12:57, consumul instantaneu de energie electrică în România era de aproximativ 6.195 MW, în timp ce producția totală ajungea la 6.882–6.891 MW, rezultând un sold negativ (export net) de circa -686 MW, energia fiind livrată în special către statele vecine din regiune.

Hidrocentralele, principalul pilon al producției

Structura producției arată o dependență ridicată de sursele clasice, în special de hidroenergie. Hidrocentralele asigurau aproape 29% din producția totală, cu circa 2.000 MW, fiind urmate de centralele pe hidrocarburi (gaze și păcură), care livrau aproximativ 1.710–1.745 MW, echivalentul a aproape 25% din mixul energetic.

Energia nucleară contribuia cu peste 1.330 MW, respectiv aproximativ 19% din producția națională, menținând un nivel stabil, în timp ce cărbunele furniza circa 660–670 MW, adică sub 10% din total.

Citește și: UPDATE: România exporta energie către Republica Moldova în urma unei avarii majore

Regenerabilele, rol secundar în mijlocul iernii

Producția din surse regenerabile variabile a rămas modestă. Parcurile eoliene livrau în jur de 675–695 MW, reprezentând aproximativ 10% din total, iar fotovoltaicul contribuia cu sub 400 MW, respectiv 5–6%, nivel normal pentru sezonul de iarnă.

Biomasa avea o pondere marginală, cu aproximativ 70 MW, iar instalațiile de stocare livrau în sistem doar 20–25 MW, confirmând faptul că România rămâne, în prezent, dependentă de producția convențională pentru echilibrarea rețelei.

Fluxuri de export consistente pe granițele României

Datele Transelectrica indică fluxuri importante de export pe mai multe interconexiuni. România exporta energie către Bulgaria (zona Kozlodui), Serbia (Djerdap), Ungaria și Republica Moldova, în timp ce schimburile cu Ucraina erau apropiate de echilibru. Pe axa Dobrogea–Bulgaria, exporturile depășeau 240 MW, susținute de producția ridicată din sud-est și de funcționarea stabilă a rețelei de transport.

Evoluția ultimelor 24 de ore: consum în scădere, producție stabilă

Graficul de funcționare al sistemului arată că, în intervalul de noapte și dimineață, consumul național a coborât sub 5.800 MW, în timp ce producția s-a menținut peste acest nivel, permițând exporturi constante. În cursul dimineții, odată cu revenirea activității economice, consumul a crescut spre 6.400 MW, fără a pune presiune pe capacitățile de producție.

România, furnizor regional de energie

Situația de luni confirmă statutul României de exportator net de energie electrică în perioadele cu hidraulicitate bună și cerere internă moderată. Cu toate acestea, structura mixului energetic arată că securitatea sistemului depinde în continuare de sursele clasice, în timp ce aportul stocării și al regenerabilelor rămâne limitat în perioadele de iarnă.

Datele sunt furnizate de Transelectrica și reflectă starea Sistemului Electroenergetic Național la data de 2 februarie 2026.

Prețurile pe piața spor, în scădere

Pe piața spot de energie electrică, contextul de duminică, 1 februarie 2026, a fost unul de prețuri în scădere în Europa Centrală și de Est, pe fondul consumului redus specific weekendului și al unui nivel confortabil al producției. În România, prețul spot s-a situat la 107,36 euro/MWh, în scădere cu 9%, identic cu nivelul din Bulgaria, și apropiat de cel din Germania (108,70 euro/MWh) și Ungaria (110,91 euro/MWh). Nivelul relativ moderat al prețului reflectă starea echilibrată a Sistemului Electroenergetic Național, cu producție peste consum și export net de energie, într-o zi cu vânt moderat, care a susținut funcționarea parcurilor eoliene fără a genera un surplus suficient pentru prăbușiri de preț. România s-a poziționat astfel într-o zonă mediană a pieței regionale, departe atât de extremele foarte joase din Peninsula Iberică, cât și de episoadele de scumpire accentuată din statele baltice.