Revenire în țară: Bucureștiul și marile județe atrag tot mai mulți români din diaspora

București și cele mai importante 9 județe ale țării, care concentrează cea mai mare parte a dezvoltării imobiliare din România, au câștigat în total aproximativ 73.000 de locuitori în perioada 2020-2024 din migrația externă temporară, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) interpretate de Storia, cea mai vizitată platformă imobiliară din România.

„Datele INS indică o tendință clară de revenire în țară a românilor, cel puțin cu caracter temporar, pe o perioadă minimă de 12 luni. Tendința este cea mai pronunțată în București, ca urmare a dezvoltării economice a capitalei, însă este ușor de remarcat și în principalele județe ale țării din punct de vedere imobiliar. În timp, această tendință poate influența dinamica pieței imobiliare din România, în special pe segmentul de închiriere pe termen scurt și mediu”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România).

București a câștigat 22.500 de locuitori în 5 ani din migrația externă

În calitate de capitală și de oraș în care locuiește aproximativ 9% din populația României, conform datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, București este orașul în care se observă cel mai ușor tendința românilor de a se întoarce în țară.

Citiţi şi: Reforma fiscală: contribuții sociale mai mari pentru PFA

Astfel, peste 31.500 de bucureșteni s-au mutat definitiv în străinătate în perioada 2020-2024, iar alți 39.000 de români au revenit definitiv în România și și-au stabilit domiciliul în București. Cu alte cuvinte, în acest interval recent de cinci ani, populația Capitalei a înregistrat un spor de 7.500 de locuitori pe segmentul de migrație externă definitivă.

Pe de altă parte, merită remarcat că tendința s-a schimbat în ultimii ani. Astfel, numărul anual de bucureșteni care au emigrat a crescut constant de la aproape 3.300 în 2020 la peste 8.600 în 2024, în timp ce numărul celor care au imigrat definitiv în București din altă țară a scăzut de la aproape 13.600 în 2020 la aproape 2.900 în 2024.

Județul Ilfov, alternativa la București pentru românii care se întorc din străinătate

La o scară semnificativ mai mică, astfel de tendințe sunt vizibile și în cazul județului Ilfov, a cărui relevanță economică a crescut semnificativ în ultimii ani datorită conexiunilor tot mai strânse cu Capitala. De exemplu, în perioada analizată, 2.500 de locuitori ai județului s-au mutat definitiv în străinătate, concomitent cu aproape 3.800 de români care au revenit din străinătate și s-au mutat într-una dintre localitățile ilfovene, astfel că județul a câștigat aproximativ 1.300 de locuitori pe segmentul de migrație definitivă.

În acest caz, numărul anual al românilor care au migrat a crescut constant: numărul celor care au plecat s-a dublat, de la aproape 300 în 2020 la aproape 600 în 2024, iar numărul celor care s-au întors aproape s-a triplat, de la circa 400 la peste 1.100 în aceeași perioadă.

De asemenea, alți 21.000 de locuitori au părăsit temporar România și au fost „înlocuiți” cu 25.000 de cetățeni care s-au mutat temporar în județ după ce anterior locuiseră în străinătate. În acest caz, județul Ilfov a câștigat aproximativ 4.000 de locuitori din migrația externă temporară.

Toate marile județe câștigă locuitori din migrația externă temporară

Datele INS arată că nu doar regiunea București‑Ilfov a câștigat locuitori din veniri temporare din străinătate, ci și celelalte mari județe ale țării, cu o diferență importantă: în orașele reședință ale acestora, plecările definitive în străinătate au fost mai numeroase decât sosirile.

De exemplu, în Cluj‑Napoca, orașul cu cele mai ridicate prețuri la locuințe, au plecat în străinătate cu aproximativ 44% mai mulți locuitori decât au venit: aproape 2.300 de persoane au părăsit orașul în ultimii 5 ani, în timp ce doar circa 1.600 s-au mutat aici din străinătate, rezultând un minus de aproximativ 700 de locuitori.

Pentru marile orașe ale țării, INS nu oferă date și pentru migrația temporară de cel puțin 12 luni. Practic, cu excepția Bucureștiului, aceste informații sunt disponibile doar la nivel de județ.

Astfel, la nivelul județului Cluj există un plus de aproape 7.500 de locuitori din veniri din străinătate: în perioada analizată, cu aproximativ 20% mai mulți oameni s-au mutat în județ decât au plecat. Concret, peste 36.100 de locuitori au emigrat, în timp ce aproape 43.600 de persoane au venit din străinătate.

Situația este asemănătoare și în Brașov, al treilea cel mai scump oraș din țară din punct de vedere imobiliar. În perioada 2020–2024, orașul a pierdut aproape 1.500 de locuitori prin plecări definitive în străinătate, însă la nivel de județ, veniri temporare din străinătate au fost de aproape patru ori mai numeroase, aducând un plus de peste 5.800 de locuitori.

Un alt exemplu este Timișoara. În perioada analizată, orașul a pierdut peste 2.800 de locuitori prin plecări definitive în străinătate. În schimb, la nivelul județului Timiș, veniri temporare din străinătate au depășit plecările, rezultând un plus de aproape 7.300 de locuitori.