DCBusiness Energie Petrolul rusesc nu mai curge spre Ungaria. MOL cere deblocarea rezervelor strategice

Petrolul rusesc nu mai curge spre Ungaria. MOL cere deblocarea rezervelor strategice

Oleoductul Drujba
Ungaria și Slovacia se confruntă cu o nouă criză de aprovizionare cu țiței, după ce livrările prin conducta Drujba au fost întrerupte din 27 ianuarie, în urma unui atac asupra infrastructurii de pe teritoriul Ucrainei. În acest context, MOL a anunțat că a solicitat Guvernului de la Budapesta eliberarea unei părți din rezervelor strategice de petrol și a pus în mișcare rute alternative de aprovizionare prin Croația.

Potrivit companiei, dacă fluxurile din Est nu vor fi reluate în următoarele zile, Ungaria ar putea elibera, într-o primă etapă, aproximativ 250.000 de tone de țiței din stocurile strategice, pentru a menține securitatea energetică în regiune.

Petrol pe mare, prin Omišalj

Pentru a compensa volumele pierdute prin Drujba, MOL a început aprovizionarea rafinăriilor sale cu țiței transportat pe mare. Primele livrări sunt așteptate la începutul lunii martie în portul croat Omišalj, la Marea Adriatică. De acolo, petrolul va fi pompat prin oleoductul Adria către Ungaria și Slovacia. Compania precizează că sunt necesare între 5 și 12 zile pentru ca țițeiul să ajungă efectiv în rafinăriile sale.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Bruxelles-ul este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia și Croația pentru a gestiona situația.

Ministrul croat al Economiei, Ante Šušnjar, a declarat că Zagreb este pregătit să sprijine aprovizionarea țărilor din Europa Centrală și că nu va permite ca securitatea energetică regională să fie pusă în pericol. Oficialul a subliniat însă că orice cooperare trebuie să respecte legislația UE și reglementările OFAC din SUA și a adăugat că nu există justificare pentru menținerea dependenței de petrolul rusesc.

Citește și: Ucraina a aruncat în aer o porțiune a conductei Drujba aflată în Rusia

Dispute diplomatice și acuzații reciproce

Incidentul a generat și tensiuni politice. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a publicat imagini cu infrastructura afectată și a sugerat că responsabilitatea pentru atac aparține Rusiei. De partea cealaltă, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a afirmat că reluarea transporturilor este blocată din motive politice și că Budapesta, împreună cu Bratislava, a apelat la Croația pentru a asigura fluxurile prin oleoductul Adria.

Ungaria și Slovacia continuă să se bazeze în mare măsură pe petrolul rusesc și au respins inițiativele UE de eliminare completă a acestor importuri, argumentând că securitatea energetică trebuie prioritar asigurată.

Rezerve pentru 90 de zile, piața rămâne stabilă

Atât Ungaria, cât și Slovacia dispun, conform reglementărilor europene, de rezerve strategice de petrol și produse petroliere suficiente pentru aproximativ 90 de zile. MOL susține că piața este alimentată în continuare fără întreruperi, iar activitatea companiei se desfășoară în regim normal.

Compania afirmă că monitorizează permanent evoluțiile și că este pregătită să ia măsuri suplimentare dacă situația o va impune. Criza scoate însă în evidență vulnerabilitatea infrastructurii energetice din Europa Centrală și dependența persistentă a unor state membre de fluxurile estice, într-un context geopolitic extrem de volatil.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.