DCBusiness Actualitate Stiri Operațiune de urgență pe Dunăre. Guvernul încearcă să ridice artificial nivelul apei pentru a salva reactorul de la Cernavodă

Operațiune de urgență pe Dunăre. Guvernul încearcă să ridice artificial nivelul apei pentru a salva reactorul de la Cernavodă

Guvernul intervine cu barje metalice pentru a devia o parte din debitul Dunării spre Cernavodă. Operațiunea costă 7 milioane de lei.

Guvernul încearcă să ridice artificial nivelul apei în zona Cernavodă, printr-o intervenție hidrotehnică de urgență care presupune amplasarea unor barje metalice la bifurcația Bala-Dunărea Veche. Scopul este menținerea în funcțiune a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în condițiile în care debitul fluviului se apropie de minime istorice.

Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 16/2026, privind măsurile necesare pentru creșterea nivelului apei pe Dunăre, a fost publicată duminică, 2 august, în Monitorul Oficial nr. 638.

Documentul este distinct de Hotărârea CNSU nr. 15/2026, prin care a fost declarată starea de alertă energetică la nivel național pentru 30 de zile.

Intervenția nu presupune însă transferarea apei dintr-un lac de acumulare și nici nu poate crește debitul total care intră în România. Autoritățile încearcă să redistribuie apa deja existentă în fluviu, astfel încât o cantitate mai mare să ajungă pe Dunărea Veche, în direcția Cernavodă.

Detonarea stâncii / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Cum încearcă autoritățile să devieze apa

Punctul ales pentru intervenție este bifurcația Bala-Dunărea Veche, unde o parte importantă din debitul Dunării este preluată de brațul Bala, care comunică mai departe cu brațul Borcea.

Soluția de urgență presupune amplasarea etapizată a unor barje metalice. Acestea vor funcționa ca obstacole temporare în calea apei și vor reduce cantitatea care intră pe brațul Bala. În acest fel, o parte mai mare din debit ar urma să continue pe Dunărea Veche spre zona Cernavodă.

Nu este vorba, așadar, despre producerea sau aducerea unei cantități suplimentare de apă, ci despre modificarea temporară a distribuției debitului între cele două brațe.

Înaintea amplasării barjelor, Forțele Navale Române efectuează misiuni de cercetare hidrografică. Militarii fac măsurători ale adâncimilor, curenților și configurației albiei, iar datele sunt transmise instituțiilor care trebuie să stabilească soluția tehnică.

Operațiunea poate include achiziția sau închirierea barjelor și a echipamentelor, mobilizarea și transportul acestora, lucrări și măsurători hidrografice, semnalizarea zonei, monitorizarea permanentă și recuperarea instalațiilor după încetarea intervenției.

Detonarea stâncii / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Intervenția costă 7 milioane de lei

Guvernul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru finanțarea intervenției. Banii suplimentează bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Din această sumă vor putea fi plătite echipamentele, materialele, transportul, punerea în operă a soluției tehnice, măsurătorile și operațiunile ulterioare de demobilizare.

Costul final nu este însă cunoscut. Cele 7 milioane de lei reprezintă suma pusă inițial la dispoziție, iar autoritățile nu au anunțat deocamdată dacă aceasta acoperă întreaga intervenție și nici dacă vor fi necesare fonduri suplimentare.

Nu a fost comunicat public nici termenul până la care barjele trebuie amplasate integral și nici cu câți centimetri estimează autoritățile că va crește nivelul apei la Cernavodă.

Ministrul Radu Miruță se urcă la bordul unei ambarcațiuni / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Miza este Unitatea 2 de la Cernavodă

Principalul beneficiar al intervenției este Unitatea 2 a CNE Cernavodă. Reactorul are nevoie de un debit suficient de apă pentru funcționarea în condiții de siguranță a sistemelor de răcire.

Unitatea 2 asigură aproximativ 10% din energia electrică necesară consumului național. Oprirea sa ar elimina din Sistemul Energetic Național o capacitate de aproximativ 700 MW, într-o perioadă în care producția hidro este redusă, iar consumul crește în orele de caniculă.

Guvernul susține că intervenția de la bifurcația Bala-Dunărea Veche trebuie să asigure debitul necesar funcționării în siguranță a reactorului.

Efectul exact nu poate fi însă calculat înainte de finalizarea măsurătorilor și de testarea etapizată a barierelor formate din barje.

Radu Miruță / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Debitul Dunării ar putea coborî la 1.400 de metri cubi pe secundă

La 2 august, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, era de 1.550 metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală a lunii august de 3.900 metri cubi pe secundă.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimează că debitul va coborî până la 1.400 metri cubi pe secundă și va rămâne în jurul acestei valori în ultimele zile ale intervalului de prognoză, până la 9 august.

Hidrologii precizează că prognozele pentru secțiunea Cernavodă de după 4 august au un caracter orientativ, tocmai din cauza intervențiilor de la confluența Dunării cu brațul Bala. Aceste lucrări ar putea reduce semnificativ scăderea nivelului apei la Cernavodă, potrivit prognozei oficiale INHGA.

Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Hidrocentralele de la Porțile de Fier nu vor primi mai multă apă

Operațiunea nu poate îmbunătăți producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier. Acestea sunt situate în amonte de bifurcația Bala-Dunărea Veche, iar barjele nu modifică debitul care intră în țară și traversează hidrocentralele.

Dimpotrivă, scăderea debitului spre 1.400 metri cubi pe secundă va continua să limiteze producția hidro pe Dunăre.

Intervenția are un obiectiv local și precis: păstrarea unei cantități suficiente de apă pe traseul Dunărea Veche-Cernavodă.

Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Navigația și agricultura pot fi afectate local

Amplasarea barjelor și redistribuirea debitului pot schimba adâncimile și viteza curenților în zona bifurcației. Din acest motiv, operațiunea include monitorizarea și semnalizarea lucrărilor pentru navigație.

Un debit mai mic pe brațul Bala poate afecta local condițiile de navigație, în special pentru navele cu pescaj mare. În același timp, creșterea debitului pe Dunărea Veche poate îmbunătăți temporar condițiile pe sectorul dinspre Cernavodă.

Hotărârea nu indică însă ce cantitate de apă va fi deviată, ce adâncimi minime vor fi menținute și dacă vor exista restricții temporare de navigație.

Nici agricultura nu va primi apă suplimentară la nivel național. Operațiunea nu crește resursa totală disponibilă în Dunăre și nu rezolvă problemele sistemelor de irigații amplasate pe alte sectoare ale fluviului. Efectele asupra prizelor locale de apă vor depinde de felul în care debitul va fi împărțit între brațul Bala și Dunărea Veche.

Întrebările la care autoritățile trebuie să răspundă

După publicarea actului, Ministerul Transporturilor, Apele Române și celelalte instituții implicate trebuie să precizeze termenul de finalizare a intervenției, numărul de barje care vor fi amplasate și creșterea de nivel estimată la Cernavodă.

Trebuie explicat și ce se va întâmpla dacă debitul Dunării coboară sub prognoza de 1.400 metri cubi pe secundă, cât timp pot rămâne barjele în albie și ce efecte poate avea reducerea debitului pe brațul Bala asupra navigației și mediului.

Deocamdată, autoritățile au stabilit mecanismul și au pus la dispoziție primele 7 milioane de lei. Eficiența operațiunii va putea fi evaluată abia după instalarea etapizată a barjelor și măsurarea nivelului apei la Cernavodă.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.