DCBusiness Energie Nou mecanism de sprijin după eliminarea plafonării la energie: Ce se întâmplă începând cu 1 iulie 2025

Nou mecanism de sprijin după eliminarea plafonării la energie: Ce se întâmplă începând cu 1 iulie 2025

Contor electric
După 1 iulie 2025, România va trece de la plafonarea generalizată a prețurilor la energie electrică și gaze naturale la un mecanism de sprijin țintit, destinat protejării consumatorilor vulnerabili și menținerii competitivității economice a IMM-urilor.

Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 6/2025, publicată în Monitorul Oficial în 28 februarie, noul sistem de sprijin vine în contextul unei crize energetice prelungite, a presiunilor internaționale asupra pieței de energie și a necesității unui „patriotism energetic” care să reducă dependența de importuri.

Ce se schimbă după 1 iulie 2025

Perioada de plafonare a prețurilor la energie electrică, prevăzută pentru 1 aprilie – 30 iunie 2025, se va încheia, dar Guvernul pregătește un sistem de compensații punctuale pentru clienții afectați de sărăcie energetică. Astfel, începând cu trimestrul III din 2025:

  • Nu se va mai aplica o plafonare universală a prețului pentru toți consumatorii;

  • Ajutoarele se vor acorda doar pe baza unor criterii clare de eligibilitate: venituri mici, consumatori cu nevoi medicale speciale, familii monoparentale, familii cu mai mulți copii etc.;

  • Sprijinul va fi calibrat la un consum de bază – pentru a încuraja comportamente responsabile și eficiență energetică;

  • IMM-urile și domeniile strategice, precum alimentația, agricultura sau serviciile sociale, vor beneficia în continuare de sprijin parțial, dar diferențiat;

Compensarea se va face din Fondul de Tranziție Energetică, alimentat prin contribuții aplicate marilor producători și traderi de energie.

Cine sunt beneficiarii

Potrivit ordonanței, vor putea beneficia de prețuri plafonate sau compensate doar anumite categorii de clienți:

  • Consumatorii casnici vulnerabili, definiți în funcție de consumul lunar (sub 100 kWh/lună) sau situația socială (persoane cu dizabilități, familii numeroase, familii monoparentale);

  • IMM-urile și operatorii publici care prestează servicii esențiale (transport, apă, salubritate, sănătate, educație);

  • Spitale, școli, creșe și centre sociale, pentru care prețul va fi plafonat integral la maximum 1 leu/kWh;

  • Instituțiile de cult și cele publice locale, dar doar pentru 85% din consum.

În cazul gazelor naturale, plafonarea va continua până în martie 2026 pentru clienții casnici și non-casnici cu consum redus (până la 50.000 MWh anual), însă după această dată se va trece, cel mai probabil, la un mecanism similar celui pregătit pentru energia electrică.

Cum se acordă compensația

Mecanismul de sprijin va funcționa astfel:

  • Furnizorii facturează energia la prețul de piață sau contractual;

  • Pentru clienții eligibili, diferența față de plafonul stabilit se compensează din bugetul public, prin Ministerul Energiei (pentru non-casnici) și Ministerul Muncii (pentru casnici);

  • Sumele sunt stabilite lunar de ANRE, pe baza documentelor justificative depuse de furnizori;

  • Compensările se virează în două tranșe: un avans de 40% și o regularizare ulterioară.

Patriotism energetic și reguli noi pentru producători

Guvernul impune și măsuri de control asupra producției și distribuției:

  • Producătorii de gaze naturale vor livra la un preț reglementat de 120 lei/MWh pentru acoperirea consumului casnic și al producătorilor de energie termică pentru populație;

  • Stocurile minime de gaze vor fi obligatorii (90% din capacitate) până la 31 octombrie 2025;

  • Se interzic vânzările speculative între entități afiliate în scopul creșterii artificiale a prețurilor.

Așadar, începând cu 1 iulie 2025, România face tranziția către o schemă de sprijin energetic mai țintită, în locul plafonării universale. Această schimbare urmărește protejarea categoriilor vulnerabile, dar și responsabilizarea consumatorilor și reducerea risipei. Totodată, este un pas către liberalizarea completă a pieței, cu măsuri care să prevină dezechilibre sociale și economice.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.