Noi atacuri SUA-Iran după o lună de acalmie în Orientul Mijlociu
31 August 2026
Islandezii au ales să rămână departe de UE.
La o diferență mică, de 52,8% la 47,2%, islandezii au respins la referendum reluarea negocierilor cu Uniunea Europeană. Este o înfrângere nu doar pentru guvernul Islandei, care transformase referendumul într-unul dintre obiectivele centrale ale mandatului său, ci și pentru UE în ansamblu.
Interesul pentru scrutin a fost ridicat, iar prezența la vot a depășit-o pe cea înregistrată la ultimele alegeri parlamentare. „A fost o bucurie să văd atât de mulți oameni implicați activ în această dezbatere”, a declarat premierul Kristrún Mjöll Frostadóttir după ce și-a exprimat votul. „Discuția despre UE și locul Islandei în lume a ajuns la un nivel cu totul nou.”
Indiferent de rezultat, Frostadóttir afirma că va fi „mulțumită de rezultat”. Astăzi însă, ea trebuie să recunoască faptul că tabăra „Nu” și-a mobilizat mai bine susținătorii și că strategia guvernului de a obține mai întâi un „Da” considerat mai ușor, printr-un referendum preliminar, nu a dat rezultatele dorite, relatează Politico.
În cele din urmă, scepticismul islandezilor față de chiar și acest pas limitat către UE s-a dovedit prea puternic. „Pur și simplu sunt prea multe semne de întrebare”, spune unul dintre alegătorii care au votat „Nu”, prezent la reuniunea electorală. „Nu am încredere.” Tabăra „Nu” a știut să se adreseze direct reticenței de lungă durată pe care o resimt mulți islandezi față de Uniunea Europeană.
Principalul motiv pentru acest vot
Avertismentul potrivit căruia aderarea ar însemna pierderea controlului asupra cotelor de pescuit și deschiderea apelor teritoriale ale Islandei pentru companiile străine a reprezentat unul dintre pilonii campaniei pentru „Nu”. Mulți alegători au invocat acest argument drept motiv pentru respingerea propunerii.
„Pentru tabăra «Nu», totul s-a redus la o singură chestiune”, spune Hallgrímur Oddsson, fondatorul think tankului european Evrópustraumar: „pescuitul islandez și modul în care acesta s-ar integra în Politica Comună în domeniul Pescuitului, unde deciziile sunt luate împreună cu alte 27 de țări”.
Semnalele transmise de UE înaintea referendumului, potrivit cărora Bruxellesul era dispus să facă compromisuri în privința pescuitului, nu au reușit să convingă electoratul. O parte dintre susținătorii taberei „Nu” nu au crezut că Islanda ar putea să-și apere interesele în negocieri. O altă parte se opune aderării din principiu, indiferent de ceea ce ar fi putut conține un eventual acord de aderare.
În consecință, regiunile rurale au fost cele care s-au opus cel mai ferm reluării negocierilor. În nord-vestul țării, o regiune în care agricultura și pescuitul au un rol important, aproape 63% dintre alegători au votat „Nu”. Doar cele două circumscripții din capitala Reykjavík au înregistrat o majoritate în favoarea taberei „Da” — și chiar și acolo scorul a fost mai strâns decât sperau susținătorii aderării.