Modificări legislative pentru IMM-uri privind împrumuturile acordate de acționari către societăți

A fost înregistrată la Senat o propunere legislativă pentru completarea art.(69 indice 1) din Legea societăților nr.31/1990. Proiectul are ca obiect completarea art. 691 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul clarificării regimului juridic aplicabil restituirii împrumuturilor acordate societății de către asociați sau acționari.

Prin Legea nr. 239/2025 pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 au fost introduse mai multe restricții privind raporturile financiare dintre societăți și asociații sau acționarii acestora.

Citiţi şi: Schimbare majoră privind retragerile de numerar de la bancomatele altor bănci

Astfel, potrivit art. 67 alin. (2^4) din Legea nr. 31/1990, societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale aprobate potrivit legii, înregistrează o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acționarilor sau asociaților, ori altor persoane afiliate, împrumuturile primite de la aceștia. Încălcarea acestei interdicții constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile.

În plus, în situația în care societatea înregistrează și obligații bugetare restante, asociatul sau acționarul căruia i s-au restituit împrumuturile răspunde solidar cu societatea pentru aceste obligații, în limita sumelor restituite, se arată în expunerea de motive a proiectului.

În forma actuală, reglementarea produce efecte economice disproporționate și pornește de la o premisă juridică eronată. Un număr semnificativ de societăți, în special întreprinderi mici și mijlocii, sunt finanțate în mod curent prin împrumuturi acordate de proprii asociați, care aleg să își susțină societatea cu resurse proprii, în locul recurgerii la creditarea bancară, explică iniţiatorii. 

Tocmai în perioadele de dificultate, atunci când activul net scade sub pragul de jumătate din capitalul social subscris, aportul de lichidități al asociaților este cel mai necesar pentru continuarea activității. Restituirea unui împrumut acordat societății de către un asociat sau acționar reprezintă, din punct de vedere juridic și contabil, stingerea unei datorii a societății, înregistrată în pasivul bilanțier, iar nu o repartizare sau o distribuire de profit.

Asociatul care împrumută societatea acționează în calitate de creditor al acesteia, iar nu în calitate de beneficiar al unui drept la dividende. Asimilarea restituirii împrumutului cu o distribuire de profit confundă două operațiuni de natură juridică fundamental diferită. Regulile privind menținerea capitalului social și protecția creditorilor urmăresc să împiedice transferul către asociați al unor sume cu titlu de profit sau de capital, în detrimentul celorlalți creditori ai societății.

Aceste rațiuni nu subzistă însă în cazul restituirii unui împrumut, întrucât asociatul creditor nu obține un avantaj patrimonial nou, ci doar recuperarea unor sume pe care le-a pus în prealabil la dispoziția societății. Imposibilitatea recuperării acestor sume descurajează asociații să își finanțeze propriile societăți atunci când acestea traversează o perioadă dificilă. Efectul este contrar interesului economic general: în loc să fie încurajată susținerea societăților aflate în dificultate, actuala reglementare blochează una dintre cele mai accesibile surse de finanțare a acestora, cu consecințe negative asupra continuității activității și a menținerii locurilor de muncă.

Soluția legislativă propusă

Potrivit iniţiatorilor, pentru înlăturarea acestor neajunsuri, prezenta propunere legislativă introduce, la art. 691 din Legea societăților nr. 31/1990, un nou alineat care clarifică natura juridică a operațiunii de restituire a împrumuturilor acordate societății de către asociați sau acționari. 

Potrivit soluției propuse, rambursarea unor astfel de împrumuturi nu este considerată repartizare sau distribuire de profit și este permisă chiar și în situația în care activul net al societății este diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris. Reglementarea restabilește distincția firească dintre stingerea unei datorii și distribuirea de profit, fără a aduce atingere regulilor privind distribuirea dividendelor, care rămân neschimbate.