Ce ne așteaptă de luni: bani de la stat, dobânzi mari și presiune pe energie
05 Aprilie 2026
Giganții tehnologici Meta și YouTube se află în centrul unui proces fără precedent în California, unde un tribunal civil din Los Angeles trebuie să stabilească dacă rețelele sociale sunt responsabile pentru deteriorarea sănătății mintale a tinerilor utilizatori. Cazul este considerat unul de referință, cu potențial de a influența mii de procese similare din Statele Unite.
În fața celor 12 jurați, avocații reclamantei susțin că platformele ar fi „fabricat dependența în creierele copiilor”, concepând deliberat produse care stimulează utilizarea compulsivă pentru a maximiza timpul petrecut online și, implicit, veniturile din publicitate, scrie L'Echo.
Un „moment Big Tobacco” pentru rețelele sociale
Procesul a fost intentat de o tânără din California, Kaley G.M., în vârstă de 20 de ani, a cărei plângere a fost considerată suficient de reprezentativă pentru a deveni un caz-test. Ea susține că a început să folosească YouTube la doar șase ani, și-a deschis cont pe Instagram la 11 ani, iar ulterior a utilizat și Snapchat și TikTok.
Potrivit plângerii, utilizarea intensă a rețelelor sociale i-ar fi provocat dismorfobie, anxietate, depresie și chiar gânduri suicidare. Avocații săi compară situația cu scandalurile din industria tutunului, vorbind despre un posibil „moment Big Tobacco”, în care companiile ar fi știut despre riscurile dependenței, dar le-ar fi ignorat pentru profit – similar acordului istoric încheiat cu producătorii de țigări în 1998.
În instanță sunt invocate documente interne care ar sugera că liderii platformelor erau conștienți de riscurile asociate utilizării excesive, dar au continuat să dezvolte mecanisme menite să crească „engagementul”.
Citește și: Cutremur la Meta. Acuzații grave din partea unui fost director
Nu conținutul, ci arhitectura platformelor este vizată
O schimbare majoră față de procesele anterioare este abordarea juridică. De această dată, nu conținutul publicat de utilizatori este în centrul acuzațiilor, ci arhitectura platformelor în sine: algoritmii de recomandare, sistemele de notificări și mecanismul de „scrolling infinit”, considerate de reclamantă drept instrumente concepute pentru a crea dependență.
Avocatul Mark Lanier a descris platformele drept „cazinouri digitale”, construite special pentru a capta atenția tinerilor, al căror creier continuă să se dezvolte până în jurul vârstei de 25 de ani.
Inițial, în proces au fost incluse și TikTok și Snapchat, însă acestea au încheiat acorduri amiabile confidențiale înainte de începerea dezbaterilor în instanță.
Mize financiare uriașe și posibile schimbări radicale
Procesul ar putea expune Meta și YouTube la despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari și ar putea deschide calea pentru noi acorduri costisitoare. Mai important, o eventuală înfrângere ar putea obliga companiile să își modifice substanțial produsele și modul de funcționare.
În paralel, o acțiune colectivă la nivel național este analizată de o judecătoare federală din Oakland, iar în New Mexico Meta se confruntă cu un alt proces în care este acuzată că a pus profitul înaintea protejării minorilor împotriva prădătorilor sexuali.
Strategia de apărare: măsuri de protecție și responsabilitatea altora
Meta susține că a implementat măsuri de protecție pentru utilizatorii tineri, inclusiv „conturi pentru adolescenți” pe Instagram, cu funcții de control parental. Înaintea procesului, compania a finanțat campanii publicitare pentru a evidenția aceste inițiative.
Mark Zuckerberg urmează să depună mărturie în fața instanței, după ce săptămâna trecută a fost audiat și Adam Mosseri, directorul Instagram. Zuckerberg va trebui să prezinte dovezi privind eficiența măsurilor adoptate și să demonstreze că firma nu a neglijat sănătatea mintală a adolescenților.
În apărare, Meta ar putea argumenta că responsabilitatea revine conținutului publicat de terți sau altor factori, inclusiv contextului familial al reclamantei.
La rândul său, YouTube susține că nu este o rețea socială în sens clasic și că oferă propriile instrumente de control parental. CEO-ul companiei, Neal Mohan, este așteptat să depună mărturie săptămâna viitoare.
Un context global tot mai ostil rețelelor sociale
Procesul are loc într-un climat internațional tot mai critic față de impactul rețelelor sociale asupra minorilor. În decembrie, Australia a devenit prima țară care a interzis accesul la platforme pentru persoanele sub 16 ani.
Mai multe state europene analizează măsuri similare: Franța și Danemarca discută interdicții sub 15 ani, iar Germania și Regatul Unit ar putea urma modelul australian.
Procesul din Los Angeles este programat să dureze până la 20 martie, iar verdictul ar putea marca un punct de cotitură în reglementarea responsabilității platformelor digitale față de sănătatea mintală a tinerilor.