Limitarea plăților în numerar 2026. De ce eșuează digitalizarea în satele fără bancomate

Tranziția spre o economie digitală lovește puternic în comunitățile izolate. O interpelare parlamentară recentă scoate la iveală un adevăr incomod: deși statul limitează drastic plățile cu numerar pentru combaterea evaziunii, infrastructura bancară din satele țării rămâne o promisiune teoretică.

Executivul de la București recunoaște oficial o realitate pe care milioane de cetățeni o simt în fiecare zi. Într-un răspuns semnat de Ministerul Finanțelor și transmis Camerei Deputaților, autoritățile admit că distribuția teritorială a bancomatelor și a terminalelor de plată (POS) reprezintă o decizie exclusivă a operatorilor privați.

Acești actori economici plasează echipamentele doar pe baza unor criterii stricte de rentabilitate comercială. În acest timp, populația rurală se confruntă cu un acces sever limitat la propriile resurse financiare.

Legislație europeană versus realitate locală

Ministerul Finanțelor subliniază că regimul actual al plăților cash provine din prevederile Legii nr. 70/2015. Acest act normativ stabilește reguli clare pentru întărirea disciplinei financiare și nu reprezintă o directivă a Băncii Naționale a României, ci o opțiune politică a Parlamentului și a Guvernului.

Actul normativ limitează încasările și plățile zilnice în numerar dintre firme și persoane fizice la un plafon de 10.000 de lei. Tranzacțiile directe dintre persoanele fizice au o limită de 50.000 de lei.

Oficialii guvernamentali amintesc și despre un acord politic la nivelul Uniunii Europene. Acesta va permite cetățenilor să ridice numerar direct din magazinele de retail, în limita a 150 de euro. Totuși, măsura se află încă în faza de adoptare formală în procedurile europene și nu își produce efectele în comunitățile lipsite de comercianți dotați cu o astfel de infrastructură.

Argumentul fiscal și reversul social

Din perspectiva macroeconomică a Guvernului, restricțiile aduc beneficii incontestabile. Studiile de impact arată o reducere directă a evaziunii fiscale și o creștere vizibilă a veniturilor la bugetul de stat prin asigurarea trasabilității banilor.

Autoritățile susțin ferm că utilizarea masivă a numerarului constituie un mediu propice pentru economia informală și pentru sustragerea de la executarea silită.

Cu toate acestea, modelul matematic de combatere a fraudelor ignoră structura socială din teritoriu. În satele unde nu există conexiune stabilă la internet, unde terminalele POS lipsesc complet din magazinele mixte, iar cel mai apropiat bancomat se află la zeci de kilometri distanță, constrângerile legale se transformă într-o povară majoră pentru pensionari și micii producători.

În încercarea de a atenua acest decalaj major, Guvernul indică spre cele două instituții bancare comerciale unde Ministerul Finanțelor exercită calitatea de reprezentant al statului ca acționar: CEC Bank SA și Exim Banca Românească. Ambele entități au obligația de a menține o rețea extinsă de bancomate inclusiv în mediul rural, ca instrument de incluziune financiară.