Guvernul modifică legea șomajului: Prime noi pentru tineri și facilități extinse pentru angajatori

Pe agenda şedinţei de Guvern de joi, 5 martie, se află şi o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea și completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Având în vedere realitățile socio-economice curente și nevoia imediată de adaptare a măsurilor active la piața muncii, prezentul proiect se propune a fi adoptat sub formă de ordonanță de urgență, explică Executivul.

Citiţi şi: ANAF și CNAS, în pericol de blocaj. BNS solicită intervenția Parlamentului

Redăm în cele ce urmează principalele modificări și completări, prin care se urmărește creșterea gradului de ocupare, consolidarea sustenabilității bugetului asigurărilor pentru șomaj, extinderea măsurilor de sprijin pentru persoanele aflate în situații de vulnerabilitate și stimularea angajatorilor de inserție din economia socială, după cum urmează: 

1. Corelări terminologice și de definire

Se modifică definiția „șomerului de lungă durată” pentru a o corela cu prevederile art. 5 pct. IV^4 din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc că tânărul NEET este persoana cu vârsta între 16 și 30 de ani.

Prin această ajustare se asigură coerența legislativă și o mai bună corelare între măsurile active de ocupare și categoriile de beneficiari cărora li se adresează.

De asemenea, se clarifică situația în care se regăsesc persoanele care nu au putut ocupa loc de muncă și sunt victime ale violenței domestice, respectiv să se afle în perioada valabilității măsurilor dispuse prin ordin de protecție emis potrivit Legii nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pe o perioadă de 12 luni de la data expirării acestora.

Totodată, se introduce o clarificare privind „persoana care face parte dintr-un grup vulnerabil”, având în vedere lipsa unei definiții explicite în Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, și necesitatea corelării cu Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare, care definește conceptul de vulnerabilitate în raport cu incluziunea profesională și socială.

Modificarea plafonului venitului lunar asigurat prin raportare la salariul minim brut pe țară garantat în plată, în locul câștigului salarial mediu brut utilizat în prezent, urmărește să stabilească o limită clară, stabilă și ușor de aplicat în cadrul contractului de asigurare pentru șomaj. Menținerea câștigului salarial mediu ca referință pentru plafonul venitului lunar asigurat prezintă inconveniente semnificative, deoarece acest indicator poate varia frecvent în funcție de datele statistice și revizuirile periodice, ceea ce creează incertitudine în determinarea drepturilor persoanelor asigurate.

Această variabilitate poate genera confuzie și lipsa unei predictibilități în ceea ce privește venitul pentru care se calculează contribuțiile și, implicit, indemnizația de șomaj. În schimb, raportarea plafonului venitului lunar la salariul minim brut oferă un reper clar și constant, actualizat periodic prin hotărâre de Guvern, asigurând transparență și stabilitate în aplicarea contractului de asigurare pentru șomaj. Această modificare contribuie astfel la protecția bugetară și la securitatea drepturilor persoanelor asigurate, eliminând riscurile generate de fluctuațiile câștigului salarial mediu și facilitând aplicarea uniformă și previzibilă a prevederilor legale.

2. Recuperarea sumelor și reîntregirea bugetului asigurărilor pentru șomaj

Se reglementează posibilitatea reîntregirii bugetului asigurărilor pentru șomaj cu sumele recuperate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în baza titlurilor executorii transmise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și unitățile sale teritoriale care nu dețin organe proprii de executare silită.

Această derogare punctuală de la Codul de procedură fiscală are scopul de a permite o recuperare mai rapidă și eficientă a sumelor datorate, fără a crea un regim paralel de executare silită, fiind aplicabilă exclusiv bugetului asigurărilor pentru șomaj.

În același sens, se prevede ca, în situația restituirii voluntare și în termen legal a sumelor încasate necuvenit, să nu se aplice accesorii fiscale, pentru a stimula conformarea voluntară și a reduce costurile administrative. După expirarea termenului, accesoriile devin datorate, menținându-se astfel disciplina financiară.

3. Furnizarea online a serviciilor de ocupare

Se instituie posibilitatea furnizării online, de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă, a serviciilor specializate de mediere, consiliere și formare profesională. Această modificare are ca scop creșterea accesibilității și eficienței serviciilor publice de ocupare, adaptarea lor la cerințele tehnologice actuale și asigurarea continuității sprijinului pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv pentru cele din zone defavorizate.

4. Simplificarea procedurii de evidență a șomerilor

Se elimină obligația reînnoirii cererii de evidență la fiecare 6 luni. Măsura simplifică procedura administrativă, reduce sarcina birocratică asupra persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și permite accesul neîntrerupt la serviciile de mediere și formare profesională oferite de agențiile teritoriale ale ANOFM.

5. Extinderea categoriilor de beneficiari ai măsurilor active de ocupare

Pragul de vârstă pentru șomerii vârstnici se majorează de la 45 la 50 de ani, pentru alinierea la politicile europene și recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind îmbătrânirea activă și prelungirea vieții profesionale.

De asemenea, se introduc două noi categorii de persoane pentru care angajatorii pot beneficia de subvenționarea locurilor de muncă: i. mame cu cel puțin 3 copii în întreținere, până la împlinirea vârstei de 18 ani; ii. persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate, o măsură educativă sau alte măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare, în vederea susținerii reintegrării lor sociale. Astfel, s-a realizat extinderea categoriilor de persoane de la art. 85 prin includerea expresă a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate, care au fost condamnate la executarea unei pedepse, a unei măsuri educative sau a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare, în conformitate cu art. 53 lit. d) din Legea nr. 76/2002. Această modificare urmărește: (i) corelarea legislativă, asigurând coerența între măsura stimulentului și obiectivele prevăzute la art. 53 lit. d) și eliminând ambiguitățile interpretative privind dreptul de a beneficia de stimulent; (ii) integrarea socio-profesională, facilitând reinserția pe piața muncii a persoanelor care au fost supuse unor măsuri judiciare, contribuind la reducerea riscului de recidivă și promovând incluziunea socială; (iii) alinierea la politici publice și recomandări europene și coerența cu obiectivele Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021 – 2027. De asemenea, extinderea ariei de aplicare a măsurilor active de ocupare este în concordanță cu Strategia Națională privind prevenirea recidivei 2025–2029 și cu principiile egalității de șanse și nediscriminării.

În ceea ce privește regimul de menținere a facilităților prevăzut prin excepție pentru părinții unici susținători, persoanele cu handicap și beneficiarii măsurilor de protecție prin ordin de protecție este justificat prin necesitatea de a proteja angajatorii care încadrează aceste categorii vulnerabile, chiar dacă acestea își pierd statutul în timpul perioadei de stimulare sau de menținere a raporturilor de muncă.

În cazul mamelor cu cel puțin 3 copii în întreținere, regimul facilităților angajatorilor în cazul pierderii calității de mamă cu 3 copii sub 18 ani este clarificat și este menit să sprijine integrarea și menținerea în muncă a angajaților în situații de vulnerabilitate accentuată și iminentă, fără a crea o protecție excepțională pentru situații care nu prezintă același grad de risc imediat asupra menținerii raporturilor de muncă. Această diferențiere asigură coerență și predictibilitate juridică, evitând extinderea nejustificată a facilităților.

6. Clarificări necesare pentru acordarea primelor de mobilitate

În ceea ce privește situațiile în care persoanele nu pot beneficia de primele de mobilitate, pentru un plus de claritate este introdus termenul „limitrof”, care este utilizat constant și consacrat în legislația românească (ex. urbanism, transport, administrație publică). Sensul este mai precis, respectiv localități care au limită administrativ-teritorială comună, ceea ce permite o aplicare predictibilă și verificabilă prin documente oficiale (hărți administrative, HG-uri privind delimitarea UAT).

7. Introducerea unei prime de stabilitate pentru tinerii NEET

Se instituie o primă de stabilitate destinată tinerilor NEET (n.r. - persoane cu vârsta între 16 și 30 de ani (sau 15-29) care nu lucrează, nu studiază și nu urmează cursuri de formare profesională) care accesează primul loc de muncă pe durată nedeterminată, în cuantum total de 27.000 lei, acordată în două tranșe: 1.000 lei lunar în primele 12
luni și 1.250 lei lunar în următoarele 12 luni.

Prima este neimpozabilă, nu se datorează contribuții sociale obligatorii, în sensul Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și se acordă proporțional cu menținerea raportului de muncă, constituind astfel un stimulent direct pentru integrarea și fidelizarea tinerilor pe piața muncii.

Măsura contribuie la reducerea fluctuației timpurii a personalului tânăr, la creșterea stabilității locurilor de muncă și la dobândirea experienței profesionale, în acord cu Recomandarea Consiliului UE privind Garanția pentru Tineret consolidată (2021).

8. Asigurarea finanțării măsurilor prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. e) și f) și art. 77 lit. a) din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare

Având în vedere că politica de coeziune a Uniunii Europene este guvernată de noi regulamente cadru adoptate pentru perioada de programare 2021–2027 (ex: Regulamentul (UE) 2021/1060), este necesară modificarea în mod corespunzător a prevederilor art.852 din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, prin extinderea regimului de finanțare mixtă, aplicabil în prezent numai măsurilor prevăzute la art. 73², 74, 75, 80 și 85 din actul normativ menționat, asupra tuturor măsurilor reglementate de art. 57 alin. (1) lit. e) și f), precum și art. 77 lit. a) din lege. Aceste măsuri vizează creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă realizate de către ANOFM prin completarea veniturilor salariale ale angajaţilor și prin stimularea mobilităţii forţei de muncă, precum și stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor prin subvenţionarea locurilor
de muncă.

9. Extinderea sprijinului către persoanele care fac parte dintr-un grup vulnerabil

Se includ în mod explicit persoanele care fac parte dintr-un grup vulnerabil, astfel cum sunt definite la art. 5 pct. IV^5 din Legea nr. 76/2002 cu modificările și completările ulterioare și la art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare.

Această extindere asigură o intervenție mai amplă și echitabilă în promovarea participării pe piața muncii pentru persoanele care se confruntă cu bariere sociale, economice sau educaționale. Măsura permite aplicarea integrată a sprijinului pentru tineri cu risc de marginalizare și pentru alte grupuri vulnerabile, reducând inegalitățile și sporind incluziunea socio-profesională.

10. Stimularea angajatorilor din economia socială

Se extinde măsura prevăzută la art. 93^4 pentru a include și angajatorii care au statutul de întreprinderi sociale de inserție, definite potrivit Legii nr. 219/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Aceștia pot beneficia de sprijin financiar pentru încadrarea persoanelor din grupuri vulnerabile care beneficiază de acompaniament social personalizat, în baza unui contract de solidaritate. Măsura este sinergică cu reforma 6 „Îmbunătăţirea legislaţiei privind economia socială”, aferentă Componentei 13 – Reforme Sociale din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, consolidând sprijinul pentru integrarea sustenabilă a persoanelor vulnerabile și pentru dezvoltarea economiei sociale.

11. Regimul de exceptare de la acordarea sprijin financiar

Prin proiectul de act normativ regimul de exceptare de la acordarea sprijinului financiar se modifică prin excluderea angajatorilor care se află în insolvenţă, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare specială, care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora care înregistrează obligații fiscale restante la bugetul de stat, cu excepția celor pentru care s-au aprobat eșalonări, amânări sau suspendări la plată, potrivit legii.

12. Condiționarea reîncadrării succesive

Se introduce o condiționalitate potrivit căreia persoanele care au beneficiat de măsuri de stimulare a ocupării și ale căror raporturi de muncă au încetat prin demisie nu pot accesa din nou astfel de măsuri mai devreme de 12 luni. Această reglementare are rolul de a preveni abuzul, de a responsabiliza beneficiarii și de a asigura
utilizarea eficientă a fondurilor publice. Prin stabilirea unei perioade minime între participările succesive la măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, se reduce fenomenul de „rotație artificială” și se promovează angajarea durabilă, în concordanță cu bunele practici europene.

13. Dispoziții de corelare legislativă, tranzitorii și finale

Se actualizează trimiterile legislative prin eliminarea referințelor la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și la Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, acte normative abrogate, pentru asigurarea coerenței și actualității cadrului legal.

De asemenea, se introduc dispoziții tranzitorii pentru aplicarea unitară a noilor prevederi și corelarea cu actele subsecvente.