Din ce punct de vedere se compară Bucureştiul cu Atena sau Roma

Temperatura medie anuală, în oraşele României, a crescut constant, depăşind 12 grade Celsius, în perioada 2021-2024, cu peste două grade Celsius mai mult decât în secolul trecut, iar Bucureştiul este, astăzi, una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie de 22,5 grade Celsius, în iulie, comparabilă cu Atena sau Roma, arată datele cuprinse în raportul "Starea Climei - România 2025: Unde suntem şi încotro mergem", publicat recent.

"Oraşele României se încălzesc într-un ritm accelerat, reflectând preţul urbanizării rapide şi al planificării deficitare. Peste 12 milioane de români locuiesc în oraşe, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt expuşi zilnic la temperaturi cu 3-8 grade Celsius, mai ridicate decât în satele învecinate. Temperatura medie anuală în oraşele României a crescut constant, depăşind 12 grade Celsius, în perioada 2021-2024, cu peste două grade Celsius mai mult decât în secolul trecut", notează cercetarea de specialitate.

Conform documentului, în 2025, mai multe oraşe din sud şi vest, precum Bucureşti, Alexandria sau Timişoara, au depăşit pragul de 40 grade Celsius, în timpul verii. De altfel, Capitala este, astăzi, una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie de 22,5 grade Celsius, în iulie, comparabilă cu Atena sau Roma.

În acest context, analiza specialiştilor arată că intensitatea insulei de căldură urbană variază între un grad şi două grade pe timpul nopţii, respectiv între 3-5 grade ziua, ajungând chiar la 7-8 grade în perioadele caniculare.

"Suprafeţele construite din beton şi asfalt absorb şi reţin căldura, în timp ce lipsa vegetaţiei reduce evapotranspiraţia şi umiditatea aerului. În plus, emisiile din trafic şi activitatea economică urbană amplifică încălzirea locală. Efectele sunt resimţite inegal: cartierele dense, cu puţine spaţii verzi şi clădiri înalte - adevărate "canioane termice" - sunt cele mai expuse. Populaţia vulnerabilă - în special vârstnicii, persoanele cu venituri reduse sau cei care lucrează în aer liber - suportă cel mai greu consecinţele. În aceste zone, riscul de îmbolnăvire sau mortalitate asociat valurilor de căldură creşte semnificativ. Datele satelitare şi platformele digitale precum SynUHI permit astăzi monitorizarea intensivă a ICU şi evidenţiază extinderea ei anuală. Totuşi, politicile de adaptare rămân fragmentate: Soluţiile bazate pe natură - coridoare verzi, acoperişuri vegetale, spaţii umbrite şi suprafeţe permeabile - pot reduce temperatura locală cu până la 5°C şi aduce beneficii pentru sănătate şi calitatea vieţii. Implementarea lor, însă, depinde adesea de colaborările dintre grupurile civice şi autorităţile locale", susţin realizatorii raportului.