DCBusiness Actualitate Dezastrul de la Praid putea fi prevenit. Ministru: Informațiile erau cunoscute încă din 2006 și au fost ignorate

Dezastrul de la Praid putea fi prevenit. Ministru: Informațiile erau cunoscute încă din 2006 și au fost ignorate

Praid / Foto: Alex Nicodim / Inquam Photos
Ministrul Economiei cere revocarea Consiliului de Administrație de la SALROM: "Instituțiile și-au pasat responsabilitatea până când natura n-a mai avut răbdare"

Revocări propuse la vârful SALROM după dezastrul de la Salina Praid

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, a anunțat joi, 3 iulie 2025, că a propus Adunării Generale a Acționarilor (AGA) revocarea, cu justă cauză, a membrilor Consiliului de Administrație (CA) al companiei naționale SALROM. Decizia survine în urma unui raport dur al Corpului de Control al Primului-Ministru, care a identificat grave deficiențe de management și lipsă de reacție în cazul Salinei Praid, afectată în luna mai de un accident cauzat de infiltrarea apei din pârâul Corund în galeriile miniere.

„Informațiile erau cunoscute încă din 2006 și au fost ignorate”

Într-o conferință de presă susținută la Ministerul Economiei, Radu Miruță a explicat că baza legală pentru revocare este articolul 137, alineatul 4 din Legea 31/1990. El a subliniat că această propunere este bine documentată și se sprijină atât pe date interne ale ministerului, cât și pe concluziile controlului guvernamental: „Există informații din 2006 care anunțau că urmează să se întâmple dezastrul de la Praid și care au fost desconsiderate. Aceste informații erau cunoscute de SALROM, de Apele Române, de ANRM și erau și în atribuția ministerului să se asigure că ele vor fi utilizate.”

Ministrul a denunțat o „neputință a statului român” de a gestiona riscurile iminente, din cauza pasării responsabilităților între instituțiile cu atribuții precise. Situația a culminat cu accidentul din luna mai, când apele pârâului Corund au pătruns în salină și au erodat structura subterană.

Revocare la CA, demitere a directorului general în așteptare

Radu Miruţă a declarat că, odată ce AGA va aproba schimbarea Consiliului de Administrație, noua structură va avea la dispoziție 30 de zile pentru a decide asupra eventualei demiteri a directorului general al SALROM. „Acolo există niște contracte betonate, încheiate nu de mult timp, cu niște indicatori de performanță care sunt îndepliniți doar dacă te trezești dimineața și te uiți pe geam”, a afirmat ironic ministrul, acuzând lipsa de implicare în monitorizarea riscurilor.

Prejudiciul este în curs de cuantificare. Plângere penală la DNA

Ministrul a confirmat că a fost sesizat Ministerul Public și DNA în legătură cu responsabilitățile legate de accidentul de la Praid. „Cuantificarea prejudiciului se va distribui cu responsabilități proporționale celor care au avut această responsabilitate”, a adăugat el. Rămâne ca organele de cercetare penală să stabilească dacă există fapte cu relevanță penală și cine este responsabil.

Soluții tehnice: între costuri mari și variante alternative

Radu Miruță a oferit detalii și despre posibilele soluții pentru viitorul Salinei Praid. În prezent, una dintre variante prevede scoaterea apei și reutilizarea galeriilor existente, însă costurile estimate sunt foarte mari – circa 45 de milioane de euro – iar riscul de prăbușire rămâne ridicat.

O alternativă mai ieftină, de aproape opt ori mai redusă ca buget, ar fi începerea exploatării sării de pe cealaltă latură a muntelui. „Dacă studiile finale vor menţine aceste variante intermediare de studiu care mi-au fost aduse la cunoştinţă, aceasta va fi soluţia – continuarea exploatării din latura cealaltă a muntelui, practic începerea unei galerii noi,” a declarat ministrul.

Dezastrul putea fi prevenit

Accidentul de la Praid este, în opinia ministrului, rezultatul unui cumul de neglijențe, amânări și pasări ale responsabilității între SALROM, Apele Române, ANRM, probabil Conversmin și Ministerul Economiei. Deși existau expertize oficiale și studii internaționale care avertizau asupra riscurilor de infiltrare a apei și necesitatea devierii pârâului Corund, niciuna dintre instituții nu a acționat în timp util.

„Instituții cu atribuții extrem de specifice și-au pasat responsabilitatea până când natura n-a mai avut răbdare”, a concluzionat Miruță, reiterând importanța asumării de răspundere și a reorganizării administrative pentru a preveni repetarea unor astfel de accidente în viitor.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele