DCBusiness Companii De ce CFR rămâne pe pierdere, deși are finanțări PNRR de miliarde. Explicația companiei

De ce CFR rămâne pe pierdere, deși are finanțări PNRR de miliarde. Explicația companiei

Tren în Gara de Nord / Foto: CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
CFR SA explică de ce rămâne pe pierdere, deși are finanțări PNRR de miliarde: banii sunt pentru investiții, nu pentru acoperirea cheltuielilor curente.

CFR SA susține că finanțările primite prin PNRR nu acoperă pierderile companiei și nu influențează rezultatul brut, deoarece sunt destinate exclusiv investițiilor în infrastructura feroviară, nu cheltuielilor curente sau pierderilor operaționale. Explicația apare într-un răspuns transmis DCBusiness, în contextul în care compania a raportat pierderi de 585,9 milioane de lei în 2023 și 432 milioane de lei în 2024, deși figurează cu finanțări de peste 3 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit răspunsului CFR SA, după renegocierea PNRR cu Comisia Europeană, alocarea financiară pentru Componenta 4 - Transport sustenabil, investiția I1 - Modernizarea infrastructurii feroviare, este de 1,874 miliarde euro, exclusiv TVA. Compania precizează că, până la 30 aprilie 2026, pe baza plăților efectuate către CFR SA, a fost încasată suma de 1,149 miliarde euro de la Uniunea Europeană.

Banii PNRR nu intră în contul pierderilor

Întrebarea esențială este de ce o companie care are finanțări europene de miliarde rămâne totuși pe pierdere. CFR SA spune că răspunsul ține de destinația banilor. Fondurile PNRR nu sunt bani de funcționare, ci bani pentru investiții. Cu alte cuvinte, ele nu pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor curente, pentru echilibrarea bugetului companiei sau pentru reducerea directă a pierderilor.

Compania explică faptul că rezultatul brut reprezintă diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale, iar fondurile alocate prin PNRR nu influențează acest rezultat. CFR SA arată că finanțările din PNRR sunt destinate exclusiv realizării investițiilor în infrastructura feroviară, nu acoperirii cheltuielilor curente sau pierderilor operaționale.

Este, practic, diferența dintre o finanțare pentru șine, poduri, instalații și lucrări de modernizare și banii necesari pentru funcționarea de zi cu zi a companiei. PNRR poate plăti lucrări de infrastructură, dar nu rezolvă automat dezechilibrele financiare ale operatorului de infrastructură.

Ce plăți au fost făcute până acum

CFR SA arată că, până în prezent, din sumele alocate prin legile bugetului de stat aprobate anual pentru proiectele finanțate prin PNRR, au fost efectuate plăți în valoare totală de 7,254 miliarde lei cu TVA.

Compania precizează că detaliile privind valoarea lucrărilor, antreprenorii, stadiile fizice și financiare ale lucrărilor pe loturi sunt publicate și actualizate periodic pe site-ul companiei. Răspunsul indică însă că nu toată suma alocată este și încasată efectiv sau transformată imediat în lucrări finalizate, ci finanțarea poate fi trasă pe măsura implementării proiectelor și a îndeplinirii jaloanelor.

CFR SA mai arată că suma alocată proiectelor sale prin PNRR este de 1,874 miliarde euro și că aceasta poate fi încasată efectiv după finalizarea procesului de implementare PNRR, la 31 august 2026, cu îndeplinirea jaloanelor și țintelor renegociate cu Comisia Europeană și aprobate prin decizia Consiliului Uniunii Europene din 17 noiembrie 2025.

Proiecte finalizate și proiecte încă în derulare

Potrivit companiei, până la data răspunsului, în cadrul PNRR au fost finalizate mai multe proiecte de tip „Quick Wins”, lucrări de eliminare a restricțiilor de viteză pentru restabilirea parametrilor tehnici ai suprastructurii căii. CFR SA menționează proiecte finalizate pe raza regionalelor Galați, Timișoara și Iași.

În continuare sunt în derulare proiecte importante, inclusiv modernizarea liniei feroviare Caransebeș - Timișoara - Arad, pe lotul 2 Lugoj - Timișoara Est, electrificarea și reabilitarea liniei Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor, loturile 1 - 4, precum și alte proiecte „Quick Wins” pe raza regionalelor Brașov, Craiova, Iași, București, Cluj și Timișoara.

Aceste proiecte explică de ce impactul PNRR nu se vede imediat în rezultatul financiar al companiei. CFR SA afirmă că investițiile finanțate prin PNRR presupun derularea unor lucrări complexe, cu impact economic și operațional pe termen mediu și lung, iar efectele ar urma să se reflecte gradual prin modernizarea infrastructurii feroviare și creșterea eficienței activității.

Întârzieri, riscuri și cauze invocate de companie

CFR SA recunoaște că în implementarea proiectelor PNRR au existat întârzieri, pe care le pune pe seama mai multor factori. Compania indică efectele post COVID și izbucnirea războiului din Ucraina, care au afectat piața construcțiilor prin creșterea prețurilor materialelor și întârzieri în furnizarea acestora.

La acestea s-au adăugat, potrivit CFR SA, dificultăți în obținerea avizelor și autorizațiilor de la autoritățile locale, apariția unor situri arheologice, scoaterea din circuit a fondului forestier sau necesitatea relocării unor utilități neidentificate. Compania mai menționează nevoia unor exproprieri suplimentare, durata mare a obținerii acordului de mediu și solicitări de aprobare ori aplicare a unor prevederi legale pentru ajustarea prețurilor.

În ceea ce privește riscul pierderii finanțării, CFR SA afirmă că, pentru reducerea riscului fiscal și bugetar generat de supracontractarea masivă în cadrul PNRR, portofoliile de angajamente financiare ale altor programe au fost incluse de la renegociere, inclusiv pentru Componenta 4 - Transport Sustenabil, în cadrul căreia compania este beneficiar.

De ce nu se vede imediat efectul în conturile CFR

Explicația companiei este că PNRR are un efect indirect asupra situației financiare. Nu este o injecție de bani pentru acoperirea pierderilor, ci un mecanism de finanțare a infrastructurii. CFR SA susține că impactul se va vedea prin creșterea volumului și complexității programului de investiții, accelerarea modernizării infrastructurii feroviare și derularea unor proiecte de amploare.

Pe termen scurt, însă, rezultatul financiar al companiei rămâne influențat de raportul dintre veniturile și cheltuielile curente. De aceea, CFR SA poate avea proiecte PNRR de miliarde și, în același timp, pierderi contabile. Banii europeni finanțează modernizarea infrastructurii, dar nu acoperă automat costurile de funcționare, dezechilibrele operaționale sau pierderile istorice.

În esență, răspunsul companiei arată o ruptură importantă între imaginea publică a finanțărilor de miliarde și realitatea contabilă a companiei. PNRR poate schimba infrastructura feroviară, dar nu transformă imediat CFR SA într-o companie profitabilă. Efectele, dacă proiectele vor fi duse la capăt, ar urma să apară treptat, printr-o infrastructură mai bună, mai puține restricții de viteză și o eficiență operațională mai mare.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.