DCBusiness Finante Cine trebuie să depună Declarația Unică și după 25 mai. Termenul a trecut, dar obligația nu dispare

Cine trebuie să depună Declarația Unică și după 25 mai. Termenul a trecut, dar obligația nu dispare

Declaratia Unică
Termenul de 25 mai a trecut, dar unii contribuabili trebuie să depună în continuare Declarația Unică. Cine are obligații la ANAF.

Termenul general pentru depunerea Declarației Unice este 25 mai, însă trecerea acestei date nu înseamnă că persoanele care aveau obligația declarării veniturilor scapă de formular. Dimpotrivă, contribuabilii care au realizat venituri extrasalariale și nu au depus declarația trebuie să o transmită și după termen, chiar dacă depunerea întârziată poate atrage consecințe fiscale.

Declarația Unică este formularul prin care persoanele fizice declară veniturile obținute în afara salariului și stabilesc, după caz, impozitul pe venit, contribuția la pensie și contribuția la sănătate. Sunt vizate veniturile din activități independente, chirii, drepturi de autor, investiții, agricultură, silvicultură, piscicultură, alte surse sau venituri din străinătate.

Pentru contribuabili, ideea importantă este simplă: 25 mai este termenul general, nu o dată după care obligația fiscală dispare. Dacă formularul trebuia depus și nu a fost transmis, el trebuie depus cât mai repede.

Citește și: Modificare fiscală pentru firme şi PFA-uri. Protecţie pentru contribuabilii de bună credinţă în faţa controalelor

Cine trebuie să depună declarația chiar și după termen

În primul rând, trebuie să depună Declarația Unică persoanele care au avut obligația declarării veniturilor, dar au ratat termenul de 25 mai. În această situație pot fi PFA-uri, persoane care desfășoară profesii liberale, proprietari care au obținut venituri din chirii, persoane care au avut câștiguri din investiții sau contribuabili care au obținut venituri din străinătate.

Obligația rămâne valabilă și pentru cei care au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură, piscicultură sau alte surse, dacă respectivele venituri intră în categoria celor care trebuie declarate prin formularul 212.

De asemenea, declarația trebuie depusă și de persoanele care au avut mai multe surse de venit și trebuie să verifice dacă datorează contribuții sociale. În astfel de cazuri, problema nu este doar impozitul pe venit, ci și posibila obligație de plată pentru sănătate sau pensie.

Depunerea întârziată este mai bună decât nedepunerea

Pentru o persoană care a ratat termenul, cea mai proastă variantă este să ignore complet obligația. Nedepunerea declarației nu anulează impozitul sau contribuțiile datorate. Din contră, poate duce la dobânzi, penalități sau alte măsuri fiscale.

Depunerea întârziată arată că persoana încearcă să își corecteze situația fiscală. Chiar dacă termenul legal a fost depășit, transmiterea formularului este necesară pentru stabilirea obligațiilor fiscale și pentru evitarea acumulării unor probleme mai mari.

În practică, contribuabilii care constată că aveau obligația depunerii ar trebui să verifice rapid veniturile obținute, să completeze formularul și să îl transmită prin Spațiul Privat Virtual sau prin celelalte metode acceptate de ANAF.

Ce venituri pot crea obligația depunerii

Cele mai frecvente venituri care pot duce la obligația depunerii Declarației Unice sunt veniturile din activități independente. Aici intră PFA-urile, profesiile liberale și persoanele care desfășoară activități economice pe cont propriu.

O altă categorie importantă este cea a veniturilor din chirii. Proprietarii care au închiriat locuințe, spații sau alte bunuri trebuie să verifice dacă aveau obligația declarării și dacă trebuie să achite impozit sau contribuții.

Veniturile din investiții pot crea, de asemenea, obligații fiscale, mai ales atunci când contribuabilul trebuie să declare câștiguri sau să verifice depășirea plafoanelor pentru contribuția la sănătate.

Veniturile din străinătate sunt o zonă sensibilă. Faptul că banii au fost obținuți în altă țară nu înseamnă automat că nu există obligații în România. Situația depinde de rezidența fiscală, de tipul venitului și de regulile privind evitarea dublei impuneri.

Ce se întâmplă cu cei care vor să plătească CASS prin opțiune

Există și situații în care Declarația Unică poate fi depusă în cursul anului, nu doar în legătură cu termenul general de 25 mai. Un exemplu important este cel al persoanelor care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Această situație îi poate interesa pe cei care nu sunt asigurați în sistemul public de sănătate și vor să dobândească această calitate prin plata contribuției. Declarația poate fi folosită pentru declararea CASS datorate prin opțiune, inclusiv pentru persoanele care vor să se asigure în nume propriu.

Este o situație diferită de cea a contribuabilului care a ratat termenul pentru declararea veniturilor. Aici nu vorbim neapărat despre întârziere, ci despre o opțiune care poate apărea pe parcursul anului.

Declarația rectificativă se poate depune după 25 mai

După 25 mai, pot apărea și situații în care contribuabilul a depus declarația, dar descoperă că a greșit. Poate fi vorba despre un venit omis, o sumă trecută incorect, o categorie fiscală aleasă greșit sau o contribuție socială calculată eronat.

În aceste cazuri, soluția este depunerea unei declarații rectificative. Rectificativa se completează pe același formular, prin marcarea secțiunilor care trebuie corectate.

Declarația rectificativă este importantă pentru că permite contribuabilului să își corecteze situația fiscală fără să aștepte un control sau o notificare de la ANAF. Dacă eroarea duce la diferențe de plată, acestea trebuie achitate potrivit regulilor fiscale.

De ce nu trebuie ignorată recipisa

În cazul depunerii online, contribuabilul trebuie să fie atent nu doar la transmiterea formularului, ci și la validarea lui. Declarația este considerată depusă corect doar dacă primește recipisa de validare.

O greșeală frecventă este presupunerea că simpla încărcare sau trimitere a formularului rezolvă problema. Dacă declarația este respinsă sau conține erori de validare, contribuabilul trebuie să o corecteze și să o retransmită.

Recipisa trebuie păstrată, pentru că reprezintă dovada că declarația a fost depusă și validată.

Ce riscă cei care nu depun deloc

Persoanele care nu depun Declarația Unică, deși aveau obligația, se pot trezi cu probleme fiscale. ANAF poate identifica venituri din alte surse, prin date transmise de plătitori, instituții financiare, platforme sau alte sisteme de raportare.

Într-un astfel de caz, contribuabilul poate fi obligat să își clarifice situația fiscală, să depună declarația, să plătească impozitul și contribuțiile datorate și, după caz, accesorii pentru întârziere.

Pe scurt, faptul că termenul a trecut nu transformă nedepunerea într-o situație fără consecințe. Obligația rămâne, iar întârzierea poate face problema mai scumpă.

Ce ar trebui să facă un contribuabil care a uitat de termen

Primul pas este verificarea veniturilor obținute. Contribuabilul trebuie să vadă dacă a avut venituri din activități independente, chirii, investiții, drepturi de autor, venituri din străinătate sau alte surse care trebuie declarate.

Al doilea pas este verificarea contribuțiilor sociale. Chiar dacă impozitul pare clar, CAS și CASS pot complica situația, mai ales dacă veniturile cumulate depășesc plafoanele prevăzute de lege.

Al treilea pas este completarea și transmiterea Declarației Unice. Dacă formularul este depus online, trebuie verificată recipisa de validare.

Dacă declarația a fost deja depusă, dar contribuabilul descoperă o eroare, soluția nu este ignorarea problemei, ci depunerea unei rectificative.

Termenul a trecut, dar formularul rămâne obligatoriu

Declarația Unică nu trebuie privită ca o obligație care există doar până la 25 mai. Aceasta este data-limită generală, dar persoanele care aveau obligația de depunere trebuie să își îndeplinească obligația și după termen.

Pentru contribuabili, regula practică este clară: dacă ai avut venituri extrasalariale care trebuie declarate, verifică situația și depune formularul, chiar dacă termenul a trecut. Cu cât întârzierea este mai mare, cu atât crește riscul unor costuri suplimentare.

Declarația Unică rămâne documentul prin care persoanele fizice își pun în ordine relația fiscală cu ANAF pentru veniturile obținute în afara salariului. Iar după 25 mai, diferența esențială nu este între a depune și a nu mai depune, ci între a corecta rapid situația și a lăsa problema să se adune.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.