DCBusiness Energie Chisăliță: „Băieții deștepți” sunt doar vârful icebergului din energia României

Chisăliță: „Băieții deștepți” sunt doar vârful icebergului din energia României

Dumitru Chisăliță / Foto: Agerpres
Declarațiile premierului Ilie Bolojan despre existența „băieților deștepți” din energie readuc în prim-plan o problemă veche a sistemului energetic românesc. Însă, potrivit analizei realizate de Dumitru Chisăliță, președintele AEI, aceștia nu sunt cauza creșterii prețurilor la energie, ci doar efectul unui cadru legislativ și administrativ permisiv, tolerat ani la rând de instituțiile cu responsabilitate în domeniu.

ATR-urile speculative nu apar într-o piață funcțională

Premierul a acuzat rezervările speculative de capacitate care ar fi blocat investiții reale. În analiza sa, Dumitru Chisăliță arată însă că „băieții deștepți” nu apar spontan într-o piață funcțională, ci sunt produsul unor reguli scrise sau aplicate defectuos.

Un Aviz Tehnic de Racordare (ATR) nu este un simplu document birocratic, ci este emis în baza unei legislații aprobate de Parlament și/sau de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Dacă legislația a permis rezervări masive fără garanții financiare solide, fără termene ferme și fără mecanisme automate de anulare în caz de neimplementare, vulnerabilitatea nu este la speculator, ci la reglementator.

Potrivit lui Chisăliță, rezervările speculative au blocat accesul investitorilor reali, însă problema este mai largă și include termene prelungite la infinit pentru proiecte „pe hârtie”, lipsa corelării între dezvoltarea rețelei și emiterea autorizațiilor, reacții întârziate la distorsiuni evidente și lipsa sancțiunilor pentru neimplementare.

Citește și: Analiză Dumitru Chisăliță: După 1 aprilie 2026, prețul gazelor nu mai este o cifră, ci un exercițiu de decodare

Prețuri mai mari, cost suportat de consumatori

Analiza subliniază că blocarea investițiilor în producție și stocare înseamnă ofertă limitată, iar ofertă limitată înseamnă prețuri mai mari. Creșterea prețurilor la energie electrică, precum și presiunile din piața gazelor, nu sunt accidente izolate, ci efecte previzibile ale unui sistem permisiv.

Chisăliță atrage atenția că remunerațiile ridicate din instituțiile energetice sunt justificate de responsabilitatea gestionării unui sector strategic. În condițiile în care blocajele au fost semnalate de ani de zile de societatea civilă și de experți, menținerea regulilor permisive nu mai poate fi pusă pe seama surprizei sau complexității sistemului, ci ridică semne de întrebare privind pasivitatea sau managementul defectuos.

Apel la audit independent și reformă reală

În opinia sa, simpla condamnare a „efectelor” nu este suficientă. Chisăliță propune un audit complet și public al mecanismelor care au permis distorsiunile din piața energiei, realizat de experți independenți, urmat de corecții normative imediate, stabilirea clară a responsabililor și evaluări manageriale serioas.

El avertizează că, fără eliminarea cauzelor structurale, vor apărea noi forme de oportunism, chiar dacă mecanismul ATR va fi corectat. „Băieții deștepți” sunt doar simptomul, în timp ce boala este un sistem care permite capturarea administrativă a unei resurse publice fără consecințe, mai arată analiza.

În concluzie, Dumitru Chisăliță susține că românii nu mai plătesc doar energia consumată, ci și costul instituțiilor care nu au prevenit distorsiunile din piață. Declarațiile politice creează așteptări, însă fără audit, reformă și asumare concretă, discursul despre „băieții deștepți” riscă să rămână doar un nou episod într-o problemă sistemică veche.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.