Aplicațiile europene de mesagerie prind viteză pe fondul rupturii de Big Tech

Aplicațiile europene de mesagerie, alternative axate pe anonimitate la WhatsApp și Signal, raportează un interes tot mai mare, în contextul în care instituțiile europene și mai multe guverne din UE încearcă să reducă dependența de tehnologia americană.

Miza nu mai ține doar de confortul utilizatorilor sau de criptarea conversațiilor, ci de controlul asupra infrastructurii, al jurisdicției și al datelor. În Europa, discuția despre „suveranitate digitală” coboară treptat din zona cloud-ului, a software-ului de birou și a centrelor de date către una dintre cele mai folosite tehnologii de zi cu zi: aplicațiile de mesagerie.

Instituțiile europene se uită spre soluții proprii

Comisia Europeană renunță treptat la WhatsApp pentru comunicările interne ale angajaților, proces care ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026, potrivit Cybernews. Mai multe guverne europene, printre care Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg și Polonia, mută la rândul lor comunicările oficiale către alternative locale sau soluții dezvoltate intern.

Franța este unul dintre cele mai vizibile exemple. Autoritățile franceze au promovat inițial Olvid ca alternativă la WhatsApp și Signal pentru comunicarea oficială, dar decizia a fost criticată deoarece aplicația era găzduită pe Amazon Web Services, ceea ce ridica din nou problema legislației americane aplicabile. Ulterior, administrația franceză a trecut la Tchap, o aplicație destinată funcționarilor publici.

Schimbarea nu înseamnă că WhatsApp sau Signal sunt considerate automat nesigure la nivel de criptare. Problema este mai largă. WhatsApp aparține Meta, companie americană, iar Signal este administrată de o organizație nonprofit din SUA. În ambele cazuri, discuția europeană se concentrează pe jurisdicție, metadate, infrastructură și posibilitatea ca autoritățile americane să solicite anumite date în baza legislației din SUA, inclusiv Cloud Act.

Skred și Threema raportează interes în creștere

Printre aplicațiile care beneficiază de această schimbare de climat se află Skred și Threema.

Skred, dezvoltată de compania franceză France En Ligne, se promovează ca aplicație axată pe anonimitate. Nu solicită adresă de e-mail sau număr de telefon la înregistrare, iar mesajele circulă direct între dispozitive, fără a trece prin servere intermediare. Aplicația este găzduită în Europa și este gratuită, dar are și funcții premium contra unui abonament de 2,99 euro pe lună.

Compania a transmis pentru publicația Cybernews că nu își profilează utilizatorii, însă interesul pentru suveranitate digitală a coincis cu o creștere puternică a utilizării. Numărul utilizatorilor activi lunar a urcat de la 399.943 în ianuarie 2025 la 808.792 la finalul lunii mai 2026.

Skred spune că cea mai mare parte a utilizatorilor vine din regiunea Golfului, dar interes important există și în Europa, inclusiv în Franța, Italia, Spania, Germania, Bulgaria, România, Polonia și Regatul Unit.

Threema, aplicație dezvoltată și găzduită în Elveția, raportează la rândul său o creștere a numărului de ID-uri noi create, în special pe fondul mișcării de orientare către alternative europene. Spre deosebire de multe aplicații gratuite, Threema presupune o plată unică de aproximativ 6 euro pentru utilizatorii privați, ceea ce poate limita ritmul de adopție.

Compania susține că se diferențiază de serviciile americane prin anonimitate completă, lipsa obligativității de a furniza telefon sau e-mail și prin colectarea unei cantități minime de metadate.

Europenii devin mai atenți la unde le ajung datele

Presiunea vine și dinspre utilizatori, nu doar dinspre instituții. Un sondaj Proton arată că 45% dintre europenii intervievați ar evita produse și servicii care stochează datele clienților la companii americane, pe fondul îngrijorărilor privind confidențialitatea și securitatea.

În același timp, aproximativ 40% dintre europeni se declară preocupați de confidențialitatea datelor personale în aplicațiile de mesagerie. Nivelul de interes pentru alternative europene diferă de la o țară la alta. Potrivit unui sondaj citat de Euronews, 76% dintre danezi și 73% dintre suedezi ar fi dispuși să treacă la un furnizor digital european, chiar dacă acest lucru ar presupune costuri mai mari.

Aceste cifre arată că suveranitatea digitală nu mai este doar un concept folosit de guverne și specialiști în securitate, ci începe să conteze și pentru consumatori. Alegerea unei aplicații nu mai este privită strict prin prisma funcțiilor, a prețului sau a numărului de prieteni care o folosesc, ci și prin întrebarea: cine controlează infrastructura și sub ce lege sunt păstrate datele?

WhatsApp rămâne uriaș, dar presiunea crește

WhatsApp rămâne însă dominantă. Aplicația deținută de Meta avea peste 50 de milioane de utilizatori în Uniunea Europeană în 2025, potrivit datelor citate de Cybernews. Signal, deși mult mai mică, a beneficiat la rândul ei de creșteri ale descărcărilor în Europa în perioade de tensiuni geopolitice.

Tocmai această poziție dominantă face ca schimbarea să fie lentă. Pentru utilizatorii obișnuiți, o aplicație de mesagerie este valoroasă doar dacă acolo se află deja familia, prietenii, colegii sau clienții. Pentru instituții, însă, criteriile sunt diferite: auditabilitate, control, arhivare, jurisdicție și securitate operațională.

Un alt element care poate alimenta migrarea spre alternative este monetizarea tot mai agresivă a serviciilor digitale. Meta a introdus recent un abonament opțional pentru WhatsApp, cu stickere, tonuri de apel și teme exclusive. Deocamdată, serviciul de bază rămâne gratuit, dar mișcarea poate fi interpretată ca parte a unei tendințe mai largi prin care platformele gratuite, devenite indispensabile, încep să introducă funcții plătite și constrângeri comerciale suplimentare.

Suveranitatea digitală nu înseamnă doar „aplicație europeană”

Cazul Olvid arată însă că eticheta de „aplicație europeană” nu este suficientă. O soluție poate fi dezvoltată în Europa, dar dacă folosește infrastructură cloud americană, problema jurisdicției nu dispare complet.

De aceea, pentru companiile care încearcă să se poziționeze ca alternative reale, criteriile devin mai complexe: unde sunt găzduite datele, ce legislație se aplică, cine controlează codul, ce model de business are aplicația, ce metadate sunt colectate și dacă serviciul poate funcționa fără dependențe critice de infrastructură externă.

Pentru Europa, lupta cu Big Tech nu se mai poartă doar în zona amenzilor și a reglementărilor. Se mută și în instrumentele de lucru zilnice, inclusiv în aplicațiile prin care instituțiile, companiile și cetățenii discută. Iar mesajul transmis de această schimbare este clar: în economia digitală, cine controlează conversația controlează și o parte importantă din date.