ANAF se uită la banii trimiși de părinți. Când poate lua 70% din sumă

Banii trimiși de părinți copiilor, între soți sau între alte rude nu reprezintă automat venituri pentru care trebuie plătit impozit. Problemele pot apărea însă atunci când persoana verificată nu poate explica proveniența sumelor sau natura transferului.

ANAF a precizat că sumele date ori încasate de la rude se pot încadra în categoria donațiilor sau darurilor și sunt, în principiu, venituri neimpozabile. Fiscul poate verifica însă de unde a obținut banii persoana care i-a transferat.

Când transferul nu este impozabil

Un părinte îi poate trimite copilului bani pentru cumpărarea unei locuințe, pentru plata studiilor sau pur și simplu ca ajutor financiar. În mod similar, soții își pot transfera bani pentru cheltuielile familiei.

Nici restituirea unui împrumut nu reprezintă un venit impozabil pentru persoana care își recuperează suma acordată anterior.

Esențială este natura reală a operațiunii. Dacă banii sunt un cadou, o donație ori restituirea unui împrumut, beneficiarul trebuie să poată explica acest lucru în eventualitatea unei verificări.

De unde apare impozitul de 70%

Cota de 70% nu se aplică automat transferurilor între rude și nici tuturor sumelor care intră într-un cont bancar.

Aceasta poate fi aplicată de ANAF veniturilor constatate în cadrul unei verificări fiscale a căror sursă nu a fost identificată. Cu alte cuvinte, problema nu este gradul de rudenie, ci imposibilitatea justificării banilor și a provenienței lor.

Dacă un părinte îi transferă copilului 100.000 de lei, iar părintele poate demonstra că suma provine din salarii, economii, vânzarea unui imobil sau alte surse legale, transferul nu devine automat venit impozabil pentru copil.

Situația se complică atunci când nici beneficiarul, nici persoana care a trimis banii nu pot demonstra proveniența acestora.

Ce documente trebuie păstrate

Pentru sumele importante, simpla mențiune „cadou” sau „ajutor” introdusă în ordinul de plată poate fi utilă, dar nu reprezintă singură o garanție în fața unei verificări.

Pot fi relevante:

• extrasele de cont;
• contractul de împrumut;
• actul de donație, atunci când este necesar;
• contractul prin care ruda a vândut un bun;
• documentele privind retragerea economiilor;
• declarațiile fiscale și documentele referitoare la veniturile persoanei care a dat banii;
• corespondența care explică scopul plății.

În cazul unui împrumut între persoane fizice, este recomandat ca înțelegerea să fie consemnată în scris, cu suma, data acordării și termenul de restituire. La rambursare, explicația transferului ar trebui să indice că este vorba despre restituirea împrumutului.

Numerarul este mai greu de urmărit

Banii oferiți în numerar nu devin automat impozabili. Totuși, în cazul unei verificări desfășurate după mai mulți ani, existența și proveniența lor pot fi mai greu de demonstrat.

Un contribuabil care susține că a cumpărat o locuință din bani primiți în numerar de la părinți trebuie să poată prezenta indicii și documente credibile. ANAF poate analiza inclusiv dacă părinții aveau, în perioada respectivă, venituri suficiente pentru a oferi suma invocată.

Banca și ANAF au roluri diferite

Banca poate solicita informații despre scopul și proveniența banilor în baza regulilor pentru prevenirea spălării banilor. Această verificare nu este același lucru cu stabilirea unui impozit de către ANAF.

Un transfer poate fi perfect legal și neimpozabil, dar banca poate cere documente dacă suma este mare sau operațiunea nu corespunde profilului obișnuit al clientului.

Concluzia practică este simplă: transferurile între rude nu sunt taxate automat, dar sumele importante trebuie însoțite de o explicație reală și de documente care pot fi păstrate și prezentate ulterior.