ANAF ar putea fi obligată să șteargă datorii TVA stabilite retroactiv

O propunere legislativă aflată în lucru la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat ar putea aduce o formă de amnistie fiscală pentru contribuabilii cărora le-a fost anulat codul de TVA, dar care au fost ulterior verificați de ANAF și puși să plătească retroactiv taxa pe valoarea adăugată, împreună cu dobânzi și penalități. Proiectul vizează obligațiile stabilite pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și data intrării în vigoare a viitoarei legi, dacă aceasta va fi adoptată.

Ce prevede proiectul aflat la Senat

Propunerea legislativă are ca obiect anularea unor obligații fiscale stabilite ca urmare a anulării înregistrării în scopuri de TVA. Mai exact, textul prevede că se anulează diferențele de obligații fiscale principale reprezentând TVA, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente, dacă acestea au fost stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere, în anumite situații legate de anularea codului de TVA.

Sunt vizate cazurile în care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată potrivit Codului fiscal pentru situații precum declararea inactivității fiscale, nedepunerea deconturilor de TVA sau depunerea unor declarații pe propria răspundere privind nedesfășurarea de activități economice. În astfel de cazuri, contribuabilii au fost tratați ca neplătitori de TVA, dar ulterior, în urma controalelor, ANAF a stabilit obligații retroactive.

Proiectul intervine exact în această zonă sensibilă: firme sau persoane impozabile care nu au colectat TVA de la clienți, dar care au primit ulterior decizii de impunere pentru TVA calculată retroactiv, la care s-au adăugat dobânzi și penalități.

Cine ar putea beneficia de anularea datoriilor

Măsura ar urma să se aplice contribuabililor pentru care ANAF a emis și comunicat decizii de impunere privind TVA suplimentară și accesorii, ca urmare a anulării codului de TVA. Perioada luată în calcul este 1 ianuarie 2019 - data intrării în vigoare a legii.

În practică, dacă legea ar fi adoptată, ANAF ar trebui să anuleze din oficiu aceste obligații fiscale. Procedura ar presupune emiterea unei decizii de anulare a obligațiilor fiscale, comunicată contribuabilului. De asemenea, dacă ANAF a emis deja o decizie de impunere, dar nu a comunicat-o încă, aceasta nu ar mai trebui transmisă contribuabilului, iar obligațiile ar urma să fie scăzute din evidența fiscală.

Proiectul mai prevede că organul fiscal nu va mai emite decizii de impunere pentru același tip de obligații, aferente perioadei vizate de lege. Cu alte cuvinte, măsura nu s-ar limita doar la datoriile deja stabilite, ci ar bloca și emiterea unor noi impuneri pentru aceleași situații, în intervalul acoperit de actul normativ.

Ce se întâmplă cu firmele care au plătit deja

Un punct important al propunerii este restituirea sumelor deja achitate. Dacă un contribuabil a plătit TVA-ul suplimentar sau accesoriile stabilite de ANAF în aceste condiții, ar putea cere banii înapoi.

Restituirea nu s-ar face automat, ci la cererea contribuabilului. Termenul de prescripție pentru dreptul de a cere restituirea ar urma să înceapă de la data intrării în vigoare a legii, nu de la momentul plății inițiale. Această prevedere este importantă pentru firmele care au achitat obligațiile în trecut și care, fără o astfel de regulă, ar putea risca să piardă dreptul de a solicita restituirea din cauza termenelor obișnuite de prescripție.

Practic, proiectul încearcă să acopere nu doar situațiile în care firmele au datorii în evidențele ANAF, ci și cazurile în care contribuabilii au plătit deja pentru a evita executarea silită, penalitățile suplimentare sau blocajele administrative.

Cine nu scapă de plată

Propunerea legislativă include și o excepție esențială. Anularea nu s-ar aplica pentru operațiunile în care contribuabilul a înscris distinct TVA în facturi sau în documente echivalente ori a colectat, integral sau parțial, TVA de la beneficiari.

Această limitare arată că proiectul vizează în special contribuabilii care nu au acționat ca plătitori de TVA în relația cu clienții. Cu alte cuvinte, dacă firma a facturat TVA sau a încasat TVA de la clienți, nu ar putea invoca această amnistie pentru a scăpa de obligațiile fiscale.

Distincția este importantă, pentru că inițiatorii susțin că problema reală apare în cazul contribuabililor care, după anularea codului de TVA, nu au colectat taxa, au fost validați ani de zile în evidențele oficiale ca neplătitori de TVA, iar apoi au fost puși să achite TVA retroactiv.

De ce spun inițiatorii că este necesară legea

În expunerea de motive, inițiatorii susțin că ANAF a început, în ultimii ani, controale fiscale care au vizat contribuabili cu codul de TVA anulat, iar ulterior a stabilit obligații fiscale principale și accesorii pentru perioade de până la cinci ani. Potrivit argumentelor prezentate, această practică ar fi generat impuneri disproporționate, transformând erori administrative sau lipsuri de comunicare în datorii cu impact major asupra antreprenorilor.

Inițiatorii afirmă că unii contribuabili au fost induși în eroare de modul în care au funcționat evidențele fiscale și de lipsa de transparență, în condițiile în care interpretarea aplicată de ANAF nu ar fi fost folosită o perioadă îndelungată. În sprijinul proiectului sunt invocate principiile certitudinii impunerii, proporționalității și bunei-credințe.

În expunerea de motive se vorbește și despre o posibilă „triplă impunere mascată”: TVA retroactiv cerut contribuabilului, TVA nedeductibilă la beneficiar și impozite deja achitate pe venit sau profit. Pe această logică, proiectul este prezentat ca o corecție legislativă pentru situații în care statul ar fi aplicat retroactiv o interpretare fiscală cu efecte severe asupra mediului de afaceri.

Impactul bugetar estimat

Inițiatorii admit că măsura ar avea un impact bugetar inițial, estimat la 500 - 800 de milioane de lei. Argumentul lor este însă că această pierdere ar putea fi compensată pe termen mediu prin reducerea litigiilor, scăderea costurilor administrative și evitarea unor falimente.

Potrivit expunerii de motive, continuarea practicilor contestate ar putea duce la creșterea numărului de contestații și la erodarea încrederii contribuabililor în stat. În plus, inițiatorii susțin că o astfel de măsură ar elibera resurse pentru firme, ar stimula investițiile și ar încuraja conformarea voluntară.

Dincolo de argumentele juridice, proiectul are și o miză economică directă: protejarea firmelor mici care ar putea fi afectate sever de decizii de impunere retroactive. Pentru o companie de dimensiuni reduse, o datorie TVA calculată pe mai mulți ani, la care se adaugă dobânzi și penalități, poate însemna blocaj financiar sau chiar insolvență.

Ce urmează

Propunerea se află în procedură parlamentară la Senat, la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Pentru a produce efecte, proiectul trebuie să parcurgă etapele legislative și să fie adoptat de Parlament, apoi promulgat și publicat în Monitorul Oficial.

Dacă legea va intra în vigoare, procedura concretă de aplicare ar urma să fie stabilită prin ordin al președintelui ANAF, în termen de 30 de zile. Abia acel ordin ar trebui să detalieze modul în care se face anularea din oficiu, cum se depun cererile de restituire și ce documente vor trebui prezentate de contribuabili.

Până atunci, proiectul rămâne o inițiativă legislativă, nu o facilitate fiscală deja aplicabilă. Totuși, pentru firmele vizate de controale sau decizii de impunere pe această temă, propunerea este importantă, pentru că ar putea schimba radical tratamentul fiscal al unor datorii TVA stabilite retroactiv.