DCBusiness Actualitate Stiri Ajutorul de 15 euro pe stup, blocat înainte să ajungă la apicultori

Ajutorul de 15 euro pe stup, blocat înainte să ajungă la apicultori

O nouă propunere legislativă încearcă să deblocheze sprijinul prin transformarea acestuia din ajutor de stat clasic în ajutor de minimis / Foto: Magnific
Ajutorul de 15 euro pentru fiecare familie de albine nu poate fi plătit în baza legii actuale. Un nou proiect îl transformă în ajutor de minimis și stabilește condițiile pentru apicultori.

Ajutorul anual de 15 euro pentru fiecare familie de albine, promis apicultorilor pentru perioada 2026–2028, nu poate fi plătit în forma juridică stabilită în vară. O nouă propunere legislativă încearcă să deblocheze sprijinul prin transformarea acestuia din ajutor de stat clasic în ajutor de minimis, care nu mai necesită autorizarea prealabilă a Comisiei Europene.

Noua inițiativă, înregistrată cu numărul b492/2 septembrie 2026, a fost transmisă spre avizare Consiliului Economic și Social pe 11 septembrie. Proiectul este susținut de parlamentari UDMR și PSD și se află abia la începutul procedurii legislative, potrivit informațiilor publicate de CES.

Prin urmare, depunerea proiectului nu înseamnă că banii vor intra imediat în conturile apicultorilor.

De ce nu poate fi aplicată legea adoptată în vară

Legea nr. 101/2026, promulgată și publicată în Monitorul Oficial la 24 iunie, a instituit o schemă temporară de ajutor de stat pentru apicultori, valabilă în perioada 2026–2028. Valoarea stabilită este de 15 euro pentru fiecare familie de albine, o singură dată pe an.

Schema a fost însă încadrată ca ajutor de stat acordat în baza orientărilor europene pentru agricultură. Un asemenea mecanism trebuie notificat și autorizat de Comisia Europeană înainte ca plățile să poată începe.

În lipsa acestei autorizări, existența Legii nr. 101/2026 nu este suficientă pentru ca Ministerul Agriculturii sau APIA să vireze sumele.

Soluția propusă acum este înlocuirea mecanismului cu o schemă de minimis, în temeiul Regulamentului european nr. 1.408/2013, modificat în 2024. Ajutoarele care respectă limitele acestui regulament sunt exceptate de la obligația notificării prealabile către Comisia Europeană.

Cuantumul rămâne de 15 euro pe familia de albine

Proiectul păstrează valoarea sprijinului la 15 euro pentru fiecare familie de albine. Banii ar urma să provină de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De schemă ar putea beneficia apicultorii persoane fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau familiale, societățile agricole și celelalte persoane juridice care desfășoară activitate economică în sector.

Documentul stabilește însă o limită importantă: valoarea totală a ajutoarelor de minimis agricole primite de o întreprindere sau de o „întreprindere unică” nu poate depăși echivalentul a 50.000 de euro într-o perioadă de trei ani.

Asta înseamnă că vor fi luate în calcul și celelalte ajutoare de minimis agricole primite de beneficiar. Dacă plafonul a fost deja consumat integral sau parțial prin alte programe, suma care mai poate fi acordată pentru familiile de albine se reduce corespunzător.

Proiectul permite cumularea cu alte forme de sprijin pentru apicultură, dar numai în limita regulilor europene aplicabile.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească apicultorii

Pentru a primi sprijinul, solicitantul va trebui să îndeplinească mai multe condiții cumulative. Potrivit formei depuse în Parlament, apicultorul trebuie:

  • să fi deținut la 31 decembrie 2025 familii de albine înscrise în baza națională de date apicolă gestionată de Agenția Națională pentru Zootehnie;
  • să aibă stupina înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar;
  • să mai dețină familiile de albine în exploatația înregistrată și la data depunerii cererii;
  • să nu se afle în lichidare sau faliment;
  • să facă dovada livrării spre comercializare a unei cantități de minimum șase kilograme de miere pentru fiecare familie de albine, pe an.

Ultima condiție este una dintre cele mai importante diferențe practice: simpla existență a familiilor de albine în evidențele oficiale nu va fi suficientă. Beneficiarul trebuie să demonstreze și comercializarea unei cantități minime de miere.

Ce documente ar urma să fie cerute

Modelul de cerere anexat proiectului prevede, între altele:

  • copie după actul de identitate;
  • copie după CUI sau CIF, după caz;
  • copie după atestatul de producător;
  • document cu coordonatele contului bancar sau de trezorerie;
  • copie după documentul de înregistrare ori autorizare sanitar-veterinară a stupinei;
  • adeverință privind numărul familiilor de albine deținute și înscrise în evidențele Agenției Naționale pentru Zootehnie;
  • declarație privind ajutoarele de minimis sau celelalte forme de sprijin solicitate ori primite.

Cererea ar urma să fie depusă la Direcția pentru Agricultură Județeană, iar proiectul menționează și implicarea centrelor județene APIA în procesul de plată și verificare.

Termenul prevăzut în actuala formă este foarte scurt: zece zile de la intrarea în vigoare a legii.

Proiectul conține prevederi care trebuie clarificate

Textul transmis spre avizare conține și o necorelare importantă. Un articol prevede că schema se aplică de la intrarea în vigoare a legii până la 31 decembrie 2026, în timp ce un alt articol spune că ajutorul se acordă pe o perioadă de trei ani, o singură dată pe an.

Această contradicție va trebui corectată în procedura parlamentară pentru a se stabili dacă noua schemă acoperă numai anul 2026 sau păstrează perioada 2026–2028 prevăzută de legea inițială.

În expunerea de motive, inițiatorii arată că în România sunt înregistrați aproximativ 37.325 de apicultori și peste 2,22 milioane de familii de albine. Dacă toate familiile ar deveni eligibile, valoarea teoretică a sprijinului ar depăși 33,3 milioane de euro pentru un singur an.

Până la adoptarea și promulgarea noii legi, însă, apicultorii nu pot depune cererile și nu există un calendar cert al plăților.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.