Potrivit informațiilor disponibile, prima tranșă de sprijin ar urma să fie acordată în primăvară, dacă va exista un acord politic și resurse financiare suficiente.

Cine ar urma să primească ajutoarele și în ce cuantum

Planul aflat în discuție prevede acordarea unor sume diferențiate, în funcție de nivelul pensiei. Pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să primească un ajutor de 1.000 de lei. Cei care au pensii între 1.500 și 2.000 de lei ar primi 800 de lei, iar pensionarii cu venituri de până la 3.000 de lei ar beneficia de un sprijin de 600 de lei.

Schema ar acoperi aproape jumătate din totalul pensionarilor din România și este gândită ca o formă de compensare parțială pentru pierderea puterii de cumpărare din ultimii ani.

Pentru mulți vârstnici, aceste sume pot face diferența între a-și acoperi cheltuielile de bază și a renunța la alimente, medicamente sau utilități.

Citește și: Sprijin pentru pensionari 2026. Plăți în aprilie și decembrie. Cine primeşte banii

Viața de zi cu zi, tot mai greu de gestionat pentru vârstnici

În lipsa unor majorări reale ale pensiilor, tot mai mulți pensionari sunt nevoiți să-și restrângă drastic cheltuielile. Mulți spun că își organizează bugetul cu mare atenție, punând pe primul loc facturile și întreținerea, iar abia apoi mâncarea și alte nevoi.

Un pensionar a explicat, într-un reportaj televizat, cum se adaptează la realitate: „Eu fac acasă mâncare și atunci mă chivernisesc. Pun prima dată deoparte toate cheltuielile cu casa și pe urmă cât cred eu cu mâncarea și cât pentru restul. Din rutina de zi cu zi te înveți și te oprești de la anumite lucruri pe care le-ai dori, dar nu le poți lua.”

Această realitate este tot mai răspândită, mai ales în mediul rural și în județele cu puține oportunități economice.

Dezechilibrul dintre angajați și pensionari pune presiune pe buget

Datele pentru anul 2024 arată că în 23 de județe din România numărul pensionarilor îl depășește pe cel al angajaților. La nivel național, zece salariați susțin, în medie, opt pensionari.

Acest raport tot mai dezechilibrat pune o presiune constantă asupra bugetului public, mai ales în contextul îmbătrânirii populației și al migrației forței de muncă.

Anul trecut, cheltuielile cu pensiile au reprezentat 7,9% din PIB, un nivel ridicat pentru o economie aflată sub presiunea deficitului și a datoriei publice.

Ministerul Finanțelor: „Căutăm soluții pentru persoanele vulnerabile”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că autoritățile încearcă să identifice resurse pentru sprijinirea pensionarilor și a altor categorii vulnerabile, în limita posibilităților bugetare: „Ne dorim, bineînțeles, să găsim resursele pentru a sprijini cât mai mult și în moduri cât mai diverse persoanele vulnerabile în această perioadă, iar efortul pentru a face acest lucru trebuie să fie un efort comun.”

Oficialii din Ministerul Finanțelor atrag însă atenția că bugetul este deja puternic solicitat de cheltuielile cu salariile din sectorul public, pensiile și dobânzile pentru împrumuturile statului.

PSD condiționează susținerea reformelor de acordarea sprijinului

Pentru social-democrați, acordarea ajutorului financiar pentru pensionari este o condiție esențială pentru susținerea reformei administrației publice și a altor măsuri fiscale.

Senatorul Daniel Zamfir susține că există resurse care pot fi redirecționate: „Nu poate să spună că nu sunt bani pentru că sunt bani. Dacă propui această reformă a administrației publice, la care vei face economie, banii aceștia trebuie să fie orientați către acest mecanism de protecție socială.”

În interiorul coaliției, discuțiile sunt tensionate, deoarece orice alocare suplimentară riscă să afecteze țintele de deficit asumate față de Comisia Europeană.

Analist: pensiile trebuiau indexate, nu compensate punctual

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că ajutoarele punctuale nu pot înlocui o politică coerentă de indexare a pensiilor și că problema este structurală: „Pensionarii nu trăiesc doar de Paște și de Crăciun, așa cum își imaginează politicienii. În mod normal ar fi trebuit să aplice legea, adică să le ofere indexarea pensiilor și anul trecut, și în acest an.”

Negrescu subliniază că lipsa indexării a dus la o pierdere semnificativă a puterii de cumpărare și că sprijinul ocazional riscă să fie mai degrabă o soluție electorală decât una sustenabilă.

Bugetul sub presiune, decizia politică se apropie

Guvernul se află într-o poziție dificilă, fiind nevoit să aleagă între respectarea disciplinelor bugetare și răspunsul la presiunile sociale tot mai mari. Pe de o parte, există riscul depășirii deficitului, iar pe de altă parte, nemulțumirea pensionarilor riscă să se transforme într-o problemă politică majoră.

Decizia finală urmează să fie luată înainte de adoptarea bugetului de stat, iar forma sprijinului financiar va depinde de negocierile din coaliție și de spațiul fiscal disponibil.

Pentru milioane de pensionari cu venituri mici, miza este una concretă: capacitatea de a face față scumpirilor din lunile următoare fără a fi nevoiți să renunțe la strictul necesar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.