De asemenea, profilul individual de creditare (SCP) al Electrica continuă să fie evaluat la "bbb minus".

Confirmarea ratingurilor reflectă aşteptările Fitch privind normalizarea performanţei operaţionale a Electrica din 2023, sprijinită de deciziile finale ale autorităţii de reglementare pentru redresarea costurilor legate de pierderile de reţea din 2022, şi de redresarea completă a discrepanţei venit/cost creată de plafonarea preţului de aprovizionare.

Perspectiva negativă reflectă riscul de execuţie încorporate în implementarea deciziilor autorităţii de reglementare, în special plăţile la timp ale Guvernului pentru compensarea plafonării preţului, cuplate cu o situaţie dificilă a lichidităţii, care este dependentă excesiv de facilităţile pe termen scurt.

După doi ani dificili, datoria netă a Electrica a crescut la trei miliarde lei la finalul lui 2022, de la 0,4 miliarde lei la finalul lui 2020. Gradul mai ridicat de îndatorare este cauzat de necesitatea de a finanţa mecanismul de plafonare a preţului de aprovizionare până se efectuează plăţile guvernamentale (întârzieri de trei-patru luni) şi aproape un miliard de lei legate de costurile de achiziţie pentru acoperirea pierderilor de reţea din 2022. Compania este îndreptăţită să recupereze aceste costuri într-o perioadă de cinci ani, prin tarife mai ridicate.

Profilul individual de creditare (SCP) al Electrica continuă să fie evaluat la "bbb minus" şi plasează ratingul pe termen lung la acelaşi nivel cu ratingul suveran al României. Dacă profilul individual de creditare al Electrica devine mai puternic decât al României, compania ar putea beneficia de un rating cu două trepte peste cel al României, dar dacă profilul individual de creditare al Electrica devine mai slab decât al României, Fitch se aşteaptă ca firma să nu beneficieze de sprijinul autorităţilor române, reflectând nivelul "scăzut" al stimulentelor legale, operaţionale şi strategice pentru sprijinirea Electrica.

Citește și Vânzarea ENEL. Adrian Negrescu: Investițiile sunt cheia pentru greci

..... ”Nu știu în ce măsură grecii au puterea financiară de a face acest lucru, de a dezvolta businessul din România. Nu știu cum și-au făcut calculele. Cert este că piața românească are potențial. Dezvoltarea, mai ales în zona marilor orașe, a business-urilor, construcțiile de blocuri, dezvoltarea imobiliară. Toate acestea aduc clienți unei astfel de companii. Pentru greci business-ul ăsta poate fi unul profitabil în măsura în care vor investi. Rămâne de văzut ce-și asumă prin acest contract și cum va monitoriza statul, până la urma urmei, acest element de siguranță energetică care reprezintă rețeaua administrată până acum de Enel”.

Întrebat dacă nu era mai bine ca statul român să cumpere de la ENEL, Adrian Negrescu a explicat că: ”Statul român, în momentul de față, nu are bani să facă chestia asta. Uitați-vă la situația Hidroelectrica, la Romgaz, la Nuclearelectrica, companii care sunt văduvite din punct de vedere financiar de fondurile de investiții. Nu văd din ce bani ar fi achiziționat statul. Cum ar fi putut achiziționa statul activele Enel, în condițiile în care abia se descurcă să plătească banii pentru pensii și salarii, deficitul bugetar fiind în creștere? Putea fi făcută o asemenea afacere doar în măsura în care statul declanșa o campanie de subscripție, atrăgea un fel de titluri de stat prin intermediul cărora să facă rost de bani pentru o asemenea achiziție”, a explica economistul și a continuat cu un ton sceptic că: ”Dar mă îndoiesc că statul ar fi avut capacitatea managerială să gestioneze o afacere de dimensiunea Enel în România. Uitați-vă ce haos este la Hidroelectrica cu facturile! Uitați-vă ce se întâmplă la Romgaz, o companie care este nevoită în momentul de față să emită obligațiuni pentru a avea cu ce să plătească investițiile din Marea Neagră, în condițiile în care statul a luat cam tot ce înseamnă profituri, câștiguri în anul 2022!”......

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News