Beijing cere date industriale detaliate tuturor partenerilor comerciali

Noile reglementări, introduse în aprilie și întărite în octombrie, impun companiilor străine care doresc să importe metale rare din China să depună formulare extrem de detaliate, cu fotografii ale produselor, diagrame de producție, informații despre clienți, stocuri și volume anuale de producție.

Fiecare firmă trebuie să obțină o licență de import valabilă doar șase luni, iar fără aceste documente exporturile sunt blocate. Condițiile se aplică tuturor țărilor, însă efectele cele mai grave sunt resimțite în Germania, unde 95% din metalele rare provin din China, potrivit institutului german MERICS, citat de Bloomberg.

Analiștii atrag atenția că datele cerute de Beijing ar putea permite autorităților chineze să identifice vulnerabilitățile industriale ale fiecărei țări — ce companii depind de un singur furnizor, ce fabrici au stocuri minime, unde pot fi create blocaje deliberate.

„Din perspectiva Beijingului, a controla modul în care sunt construite lanțurile industriale înseamnă a controla puterea economică globală”, a explicat Rebecca Arcesati, analist principal la MERICS.

Germania, exemplul cel mai vizibil al dependenței de China

La Berlin, situația a stârnit panică. Oficialii recunosc că guvernul german nu are un plan clar pentru a gestiona noile reguli și nici un mecanism prin care să impună propriilor companii un control similar.

Ministerul Economiei a trimis chestionare către firme pentru a înțelege ce tip de informații cer chinezii, dar răspunsurile au fost puține. Între timp, zeci de companii mici și mijlocii au fost nevoite să oprească producția din cauza întârzierilor în eliberarea licențelor, potrivit Camerei Europene de Comerț din China.

„China a trecut de la dependență la ofensivă”, avertizează surse diplomatice. „Dacă Washingtonul a folosit în trecut dependența Chinei de tehnologiile americane ca instrument politic, acum Beijingul răspunde în oglindă, lovind în economiile care depind de materiile sale prime.”

Citește și: Acord comercial SUA–China înaintea întâlnirii Trump–Xi din Coreea de Sud

O strategie globală de control și presiune

Beijingul argumentează că noile măsuri sunt menite să „protejeze pacea mondială”, având în vedere utilizarea metalelor rare în domeniul militar. În realitate, spun experții, China își consolidează poziția dominantă într-un sector în care produce peste 90% din metalele rare și 100% din unele tipuri de magneți utilizați în tehnologiile de vârf.

Efectele se simt deja: licențele se eliberează greu, iar companiile care încearcă să-și facă stocuri sunt suspectate de contrabandă sau de intenția de a exporta materialele către Statele Unite.

Problema depășește granițele Germaniei. Franța, Italia, Olanda, Japonia și Coreea de Sud se confruntă cu aceleași obstacole birocratice, iar SUA au anunțat că vor include subiectul pe agenda reuniunii Trump–Xi Jinping din această săptămână, în Coreea de Sud.

Europa, prinsă între dependență și vulnerabilitate

Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut recent că „dependențele ne fac vulnerabili la șantaj” și că diversificarea surselor de aprovizionare este „o prioritate de securitate națională”. Totuși, alternativa nu este simplă: înlocuirea materiilor rare chineze ar necesita ani de investiții și costuri uriașe pentru deschiderea unor mine și facilități de procesare în Africa, Australia sau America Latină.

Pe termen scurt, Europa nu are altă opțiune decât negocierea directă cu Beijingul. Dar, potrivit analiștilor, această dependență transformă fiecare stat occidental într-un potențial prizonier economic al Chinei.

„China folosește metalele rare ca instrument de control geopolitic. Nu e o problemă germană, ci un test global: cât de mult depinde lumea de un singur furnizor și cât de departe merge Beijingul pentru a-și consolida dominația”, a conchis Arcesati.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.