Actul normativ vizează modificarea mai multor acte normative, în scopul îmbunătățirii capacității administrative de gestionare și implementare a Fondului pentru modernizare, precum și în vederea asigurării condițiilor bugetare de funcționare a unităților administrativ teritoriale.

O modificare importantă adusă OUG nr. 60/2022 este dată de introducerea mandatării Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A. - BID ca entitate cu atribuții în administrarea de instrumente financiare sau alte forme de sprijin financiar, finanţate din Fondul pentru modernizare, pentru crearea, dezvoltarea și/sau modernizarea capacităților de producție din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon, stocare, transport și distribuție din domeniul energiei electrice, implementarea unor tehnologii pentru creșterea eficienței energetice, respectiv crearea și dezvoltarea de capacități de producție, stocare, transport și distribuție a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică. 

De asemenea, se urmărește consolidarea și clarificarea cadrului juridic aferent gestionării și utilizării fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, având ca scop asigurarea unei implementări eficiente a proiectelor finanțate prin acest fond, ținând cont de provocările practice întâlnite de beneficiari, precum și de necesitatea unei gestiuni clare și transparente a resurselor financiare. 
Modificările aduse vizează, în principal, următoarele aspecte: 

• Majorarea procentului alocat cheltuielilor administrative necesare gestionării și implementării Fondului pentru modernizare, de la 3% la 7%, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, prin care procentul de 6% din suma brută obținută în urma scoaterii la licitaţie prin platforma comună a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României, care se face venit la Ministerul Energiei, în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) a fost redus la 3%.

• Se introduc și se modifică mai multe tipuri de cheltuieli administrative eligibile în cadrul Fondului pentru modernizare, inclusiv cheltuieli pentru activități de management, evaluare și control, necesare pentru implementarea Fondului. Printre acestea se numără și cheltuieli pentru asistență tehnică, care pot include angajarea de personal, atât în cadrul organigramei, cât și în afara acesteia, pe perioadă determinată, pentru a asigura implementarea proiectelor finanțate din Fondul pentru modernizare; 

• Se propun ca parteneri de implementare: Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), entitate aflată în structura Autorității pentru Digitalizarea României, și Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), entitate aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; 

• Se introduce o arhitectură procedurală predictibilă, transparentă și coerentă în raporturile juridico-financiare generate de implementarea contractelor de finanțare.

De asemenea, actul normativ aduce o serie de modificări și completări la Ordonanța de Urgență nr. 52/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri  privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare. Prin noile reglementări sunt aduse clarificări și îmbunătățiri cadrului aplicabil angajamentelor și cheltuielilor bugetare la categoria „Bunuri și servicii”, scopul principal fiind menținerea disciplinei financiare și limitarea risipei bugetare.

Măsura are ca obiectiv asigurarea unei utilizări prudente și eficiente a fondurilor publice, concomitent cu o flexibilizare administrativă a normei, pentru a reduce necesitatea aprobării unor memoranduri individuale în situații punctuale.

Context și impact

În anul 2023, regula s-a aplicat atât autorităților centrale, cât și celor locale, generând economii importante la nivelul cheltuielilor publice și contribuind la consolidarea disciplinei financiare, inclusiv în zona cheltuielilor de capital. În anul 2024, măsura a fost menținută doar pentru autoritățile administrației publice centrale, atât pentru categoria bunuri și servicii, cât și pentru categoria cheltuieli de capital.

Forma aprobată în anul 2025 a fost, de fapt, mai echilibrată și mai flexibilă decât cea din anii anteriori. Aceasta s-a aplicat exclusiv categoriei de cheltuieli „Bunuri și servicii” și a permis, printr-o procedură transparentă de aprobare prin memorandum, posibilitatea exceptării pentru instituțiile publice – centrale și locale – în situațiile justificate. Prin acest mecanism, ordonatorii principali de credite și Guvernul au avut la dispoziție un instrument suplimentar de control, care a permis gestionarea mai eficientă a resurselor publice și limitarea risipei bugetare, prin amânarea unor cheltuieli care nu erau urgente, fără a afecta însă plățile esențiale sau serviciile publice în derulare.

La propunerea autorităților publice locale și a consultării ministerelor, prin modificările adoptate, Guvernul îmbunătățește norma din punct de vedere procedural, introducând mecanisme de excepție clar definite, care reduc birocrația și răspund nevoilor reale ale instituțiilor publice.
Principalele îmbunătățiri aduse prin reglementările adoptate astăzi:

Au fost introduse excepții justificate pentru următoarele categorii de cheltuieli:

• Studii și activitate de consultanță necesare pentru pregătirea proiectelor de investiții și depunerea cererilor de finanțare, inclusiv a celor finanțate din fonduri europene;

• Activități cultural-artistice și de patrimoniu, desfășurate potrivit OG nr. 51/1998, Legii nr. 186/2003 și Legii nr. 422/2001;

• Cheltuieli aferente asistenței juridice referitoare la arbitrajele și litigiile internaționale;

•Alte cheltuieli cu impact bugetar redus, dar necesare pentru buna funcționare a unor servicii publice esențiale furnizate de structuri ale administrației centrale, fără a fi necesară aprobarea prin memorandum.

De asemenea, a fost introdus un mecanism flexibil la nivelul autorităților publice locale: în situațiile în care o cheltuială nu poate fi amânată după 1 ianuarie 2026, ordonatorii de credite pot aproba, pe baza unei note justificative, derogări de la limitările impuse de OUG nr. 52/2025, fără a mai fi necesară promovarea unui memorandum în Guvern.

Măsuri suplimentare pentru sprijinirea serviciilor sociale

Totodată, actul normativ prevede posibilitatea ca excedentul bugetar local și disponibilitățile din secțiunea de funcționare să poată fi utilizate cu prioritate pentru finanțarea serviciilor sociale. Această măsură asigură stabilitatea și continuitatea serviciilor sociale la nivel local și sprijină protejarea categoriilor vulnerabile.

Obiectivul general

Prin modificările aduse, Guvernul continuă procesul de consolidare a disciplinei bugetare, combinat cu o abordare pragmatică și flexibilă care permite instituțiilor publice să își desfășoare activitatea în condiții de eficiență, transparență și responsabilitate fiscal-bugetară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.