Modelul Poloniei versus realitatea românească: Cum poate fi majorat salariul minim fără a sufoca economia

"Aş fi de acord cu creşterea salariului minim dacă statul ar extinde suma neimpozitată de la 300 la 500-600 de lei şi ar crea premisele reducerii taxării muncii, mai ales a salariilor mici. Un exemplu bun îl reprezintă Polonia care aplică o cotă de impozitare de 12% pe venit, dar beneficiază de o sumă scutită de impozit (kwota wolna od podatku) foarte generoasă.

Pentru angajații cu salariul minim, acest lucru înseamnă adesea că suma lor anuală impozabilă se încadrează sub pragul de scutire. Prin urmare, o mare parte, sau chiar integralitatea venitului brut la nivelul salariului minim este scutită de plata impozitului pe venit (PIT). Angajatul plătește în continuare contribuțiile sociale (ZUS), dar impozitul pe venit este zero.

În rest, faptul ca unii politicieni cred că mai pot creşte din pix salariul minim ignorând situaţia economică arată că traiesc într-o lume paralelă, în care interesul personal nu ţine cont de binele societăţii", a explicat analistul economic Adrian Negrescu.

Ce a anunţat Ilie Bolojan despre salariul minim în 2026

 Premierul Ilie Bolojan declară că în coaliţie au existat discuţii privind menţinerea salariului minim la acelaşi nivel.

"Salariul minim, sigur, e un element de discuţie în această perioadă şi săptămâna viitoare, miercuri, am convocat Consiliul Tripartit pentru a discuta cu sindicatele şi patronatele acest aspect. Aşa cum ştiţi, anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. Or, în condiţiile în care anumite salarii, în sectorul public sau în sectorul privat, sunt calculate pe baza salariului minim, orice mutare a salariului minim are nişte efecte care se bat cap în cap cu plafonarea", a spus premierul.

El a menţionat că presiunile suplimentare legate de creşterea salariului minim ar putea crea probleme anumitor tipuri de afaceri, în condiţiile în care în economie există deja un efect contracţionist.