Contribuție economică directă și indirectă de peste 2,8 miliarde lei

Studiul PwC detaliază că, din totalul de 2,8 miliarde lei, 1,566 miliarde lei reprezintă valoare adăugată brută directă, generată de activitatea companiilor implicate de livrare rapidă, iar 1,315 miliarde lei sunt contribuții indirecte, propagate de-a lungul lanțului valoric prin achiziții de bunuri și servicii de la furnizori.

Contribuția bugetară este la fel de relevantă: 952 de milioane de lei în taxe și contribuții plătite în 2023, semn al unui ecosistem care nu doar generează activitate economică, ci susține și veniturile statului.

Comparativ cu anul 2019, rezultatele sunt impresionante. Atunci, contribuția totală se ridica la 173 de milioane de lei, din care 82 de milioane reprezentau aport direct, iar 91 de milioane contribuție indirectă. Impactul bugetar era de doar 80 de milioane de lei. Practic, în cinci ani, sectorul și-a crescut ponderea în economie de peste 16 ori.

41.000 de locuri de muncă generate de platformele de livrare rapidă

Pe lângă impactul economic, ecosistemul de livrare rapidă a devenit un important furnizor de locuri de muncă. Conform studiului, aproximativ 41.000 de persoane activează în acest sector, dintre care 28.000 direct în activități de livrare și 13.000 în roluri susținute indirect de economia platformelor.

Contrastul cu anul 2019 este la fel de puternic: atunci existau circa 5.900 de lucrători, dintre care 3.800 în activități directe. Creșterea rapidă reflectă nu doar expansiunea platformelor, ci și transformările din piața muncii, în care activitatea pe platforme devine o formă tot mai obișnuită de lucru, mai ales pentru tineri și lucrători independenți.

Citește și: ANAF ia în vizor vânzările pe Amazon și eBay. Ce reguli TVA au intrat în vigoare

Evoluția pieței: de la platforme locale la competiție internațională

Studiul prezentat marți arată și dinamica aparte a pieței din România. Primele dezvoltări vizibile au venit din zona platformelor locale precum Oliviera și Foodpanda, urmate în 2014 de intrarea EuCeMananc, care a accelerat expansiunea.

Din 2015, competiția s-a intensificat odată cu apariția altor platforme, precum hipMenu și Bringo, iar 2018 a marcat o schimbare majoră: intrarea unor jucători internaționali precum Glovo, Uber Eats și JustEat Takeaway. O parte dintre aceștia au părăsit ulterior piața, însă impactul lor a contribuit decisiv la modernizarea ecosistemului.

Autorii studiului subliniază că fuziunile și achizițiile au avut un rol semnificativ, atât în consolidarea serviciilor, cât și în capacitatea industriei de a se adapta rapid cerințelor pieței.

Glovo, cel mai mare jucător: 74 de orașe acoperite

La acest moment, Glovo este liderul pieței, cu cea mai extinsă acoperire din România: 74 de orașe din toate județele. Platforma este urmată de Wolt (fostul Tazz), activ în 34 de județe și 36 de orașe, și de Bringo, cu activitate în 32 de județe și 34 de orașe.

Bolt Food rămâne un jucător cu prezență limitată, operând în doar 11 orașe, ceea ce arată că piața începe să se segmenteze în funcție de strategii, volum și modelul de business al fiecărei platforme.

Ministerul Muncii pregătește o lege pentru lucrătorii platformelor

Prezent la conferință, secretarul de stat Ciprian Văcaru a anunțat că Ministerul Muncii lucrează la transpunerea unei directive europene privind reglementarea muncii pe platforme. Noua legislație nu va fi adoptată prin ordonanță de urgență, ci printr-un proiect de lege ce va parcurge procesul parlamentar complet.

Potrivit oficialului, aproximativ 200.000 de prestatori sunt înregistrați pe platformele de livrare, la care se adaugă alți 100.000 pe platforme de transport alternativ.

El a subliniat că lucrătorii de pe platforme „nu beneficiază de nicio protecție socială” și că proiectul legislativ trebuie să găsească un echilibru între protejarea angajaților și menținerea funcționalității unei piețe reglementate.

Proiectul urmează să fie pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Muncii, apoi va fi transmis Parlamentului spre dezbatere, posibil până la finalul anului.

Un ecosistem care modelează antreprenoriatul și economia digitală

Conferința de la Palatul Parlamentului a reunit reprezentanți din mediul politic, instituțional și din industria de profil, semn al importanței crescânde a sectorului. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis un mesaj video, iar lideri ai organizațiilor antreprenoriale și patronale au participat la discuții privind viitorul pieței și impactul reglementărilor europene.

Asociația Coaliția pentru Economia Digitală, organizatoarea evenimentului, reprezintă principalele platforme de transport alternativ și de livrare rapidă de bunuri: Bolt, Lime, Uber, Bringo, Bolt Food, Glovo și Wolt.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.