Uniunea Europeană începe să mute accentul de la politicile climatice promovate aproape cu orice preț spre competitivitate, reindustrializare și energie accesibilă, consideră europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei. Declarația a fost făcută după discursul privind starea Uniunii Europene susținut miercuri, la Strasbourg, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Ați observat un discurs mult mai moderat referitor la Green Deal, o întoarcere către competitivitate, către industrializare și către prețuri accesibile”, a declarat Virgil Popescu.
Europarlamentarul a remarcat și tonul dur folosit de președinta Comisiei Europene în privința relațiilor comerciale cu Beijingul.
„Am văzut un discurs destul de dur referitor la China. Un miliard de euro pe zi deficit comercial cu China este ceva enorm”, a spus Popescu.
Ursula von der Leyen a avertizat că deficitul comercial al Uniunii Europene în relația cu China a ajuns la aproximativ un miliard de euro pe zi și a afirmat că un al doilea „șoc chinezesc” nu mai este doar o amenințare, ci se resimte deja în fabricile și comunitățile europene.
Președinta Comisiei a promis că UE va folosi toate instrumentele disponibile dacă negocierile cu Beijingul nu vor conduce la reechilibrarea relației comerciale. Europa depinde în proporție de peste 80% de China pentru numeroase materii prime critice, iar în cazul anumitor pământuri rare dependența ajunge la 90%, potrivit datelor prezentate în discurs.
Virgil Popescu a legat această schimbare de ton de proiectul european Industrial Accelerator Act, transmis de Comisie Parlamentului European și aflat în proces legislativ.
Inițiativa urmărește introducerea unor criterii de origine europeană – „Made in EU” – în contractele publice și în schemele de sprijin acordate sectoarelor strategice. Printre domeniile vizate se află tehnologiile cu emisii nete zero, industria auto, producția de baterii, industria chimică, metalurgia, aluminiul și oțelul.
„Este clar că trebuie să facem ceva. Se propune ca în domeniile critice – tehnologiile net-zero, industria auto, industria chimică, metalurgia și oțelul – să avem «Made in EU». Asta înseamnă că se dorește o reindustrializare a Europei, relocarea industriilor din afara spațiului european în interiorul Uniunii Europene”, a explicat europarlamentarul.
Proiectul Comisiei urmărește creșterea ponderii industriei prelucrătoare în economia europeană la cel puțin 20% din PIB-ul UE până în 2035. În prezent, ponderea este de aproximativ 14%.
Mecanismul ar urma să favorizeze produsele fabricate în Europa atunci când sunt utilizați bani publici, inclusiv pentru automobile electrice, baterii, panouri solare și alte tehnologii energetice.
În domeniul energiei, schimbarea ar trebui să însemne dezvoltarea întregului lanț industrial în interiorul Uniunii, nu doar asamblarea unor produse realizate cu tehnologii și componente importate.
„Se dorește producția proprie, nu numai asamblarea bateriilor, ci producția de celule și de baterii în Europa, producția de invertoare în Europa”, a declarat Virgil Popescu.
Fostul ministru al Energiei a atras atenția și asupra riscurilor asociate echipamentelor energetice conectate la internet și controlate prin software produs în afara Uniunii.
„Trebuie, evident, să protejăm infrastructurile critice de atacurile hibride și de posibilitatea unor comenzi de la distanță care ar putea să pună în dificultate sistemele energetice europene”, a avertizat acesta.
Problema privește inclusiv invertoarele utilizate în instalațiile fotovoltaice, bateriile și alte echipamente conectate la rețelele electrice, pentru care Europa depinde masiv de furnizori asiatici.
Europarlamentarul consideră că discursul președintei Comisiei indică o adaptare a politicilor europene la presiunile economice, energetice și geopolitice actuale.
„Practic, din ce am văzut astăzi, în sfârșit, Comisia Europeană se ancorează în realitatea existentă și dorește ca Europa să meargă pe un drum normal, alături de partenerii tradiționali”, a afirmat Virgil Popescu.
El a salutat, în acest context, prezența premierului canadian Mark Carney la discursul Ursulei von der Leyen și propunerea ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene.
„Mă bucur că premierul Canadei a fost aici și că avem un prim pas. De ce nu ar putea urma și alți pași, cu alți membri asociați?”, a adăugat Popescu.
Ursula von der Leyen a propus transformarea actualului acord comercial UE–Canada într-o „Alianță pentru viitor”, care să includă cooperarea în domeniul tehnologiei, apărării, energiei, materiilor prime critice, bateriilor, inteligenței artificiale și securității economice. Detaliile juridice ale noului statut de „membru asociat” nu au fost încă stabilite.
