Salariul intră și dispare. Ce fac, de fapt, românii cu banii - Analiză
Unde se duc banii din salariu în România? Date INS și Eurostat arată clar cât cheltuie românii pe mâncare, locuință și utilități.
22 Aprilie 2026
Veniturile gospodăriilor au crescut în 2025, dar cheltuielile au ajuns la 85,5% din încasări, arată datele INS.
O gospodărie din România a avut, în 2025, venituri medii lunare de 9.399 lei, dar a cheltuit, în medie, 8.037 lei pe lună, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cu alte cuvinte, cheltuielile au reprezentat 85,5% din veniturile totale, ceea ce arată că majorarea veniturilor nominale a fost însoțită de o presiune ridicată asupra bugetelor de familie.
La nivel individual, veniturile medii lunare au fost de 3.782 lei pe persoană, în creștere cu 14,5% față de anul 2024. Cheltuielile au ajuns la 3.234 lei pe persoană. Datele INS arată o economie casnică în care salariile rămân principala sursă de venit, dar în care alimentele, utilitățile, taxele și contribuțiile continuă să consume o parte importantă din banii încasați lunar.
Cât a câștigat, în medie, o gospodărie în 2025
Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 9.398,73 lei în 2025. Din această sumă, veniturile bănești au reprezentat 8.832,33 lei, iar veniturile în natură 566,40 lei.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost principala sursă de venit pentru gospodării, cu o medie lunară de 6.438,13 lei. Acestea au reprezentat 68,5% din veniturile totale, în creștere față de ponderea de 67,2% consemnată în 2024.
O altă componentă importantă a veniturilor a fost reprezentată de prestațiile sociale, care au însumat, în medie, 1.878,79 lei lunar pe gospodărie. Acestea au avut o pondere de 20% în totalul veniturilor, ușor sub nivelul de 20,2% înregistrat în 2024.
Veniturile din activități neagricole independente au fost de 200,33 lei lunar pe gospodărie, iar cele din agricultură de 125,71 lei. Veniturile din proprietate au avut un nivel foarte redus, de 15,17 lei lunar pe gospodărie, în timp ce veniturile din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei au fost de 73,77 lei. Alte venituri bănești au însumat 100,43 lei.
Diferență mare între urban și rural
Datele INS arată diferențe semnificative între gospodăriile din mediul urban și cele din mediul rural. În orașe, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural. Pe persoană, venitul mediu lunar din urban a ajuns la 4.489 lei, de 1,5 ori peste cel din rural, unde nivelul a fost de 3.038 lei.
Structura veniturilor este, de asemenea, diferită. În mediul urban, salariile au avut o pondere de 74,1% în veniturile totale, cu 14,3 puncte procentuale mai mult decât în mediul rural. În schimb, în mediul rural, prestațiile sociale au reprezentat 21,6% din veniturile totale, peste ponderea de 19% consemnată în urban.
Veniturile în natură rămân mult mai importante în mediul rural. Acestea au avut o pondere de 9,9% în veniturile totale ale gospodăriilor rurale, de 2,8 ori mai mare decât în mediul urban. Practic, autoconsumul și produsele obținute din resurse proprii continuă să joace un rol important în bugetul gospodăriilor din sate.
Cât au cheltuit românii într-o lună
Cheltuielile totale medii lunare ale gospodăriilor au fost de 8.037,17 lei în 2025. Din această sumă, cheltuielile bănești au fost de 7.581,61 lei, iar contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 455,56 lei.
Cheltuielile bănești de consum au însumat 4.495,85 lei pe gospodărie. În această categorie intră cheltuielile pentru alimente și băuturi consumate, de 1.410,37 lei, cheltuielile pentru mărfuri nealimentare, de 1.834,86 lei, și cheltuielile pentru plata serviciilor, de 1.250,62 lei.
O sumă importantă a mers către impozite, contribuții, cotizații și taxe. Potrivit INS, aceste plăți au însumat 2.699,46 lei lunar pe gospodărie și au reprezentat 33,6% din cheltuielile totale. Față de 2024, ponderea acestor cheltuieli a crescut de la 32,9% la 33,6%.
Cheltuielile pentru investiții au fost modeste, de 50,29 lei lunar pe gospodărie, iar cheltuielile de producție au fost de 31,44 lei. Alte cheltuieli bănești au însumat 164,25 lei.
Alimentele și utilitățile apasă cel mai mult în consum
Pe destinații de consum, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au avut cea mai mare pondere. O gospodărie a cheltuit, în medie, 1.553 lei lunar pentru această categorie, ceea ce reprezintă 32,1% din cheltuielile totale de consum.
A doua mare categorie a fost cea pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Cheltuielile au fost de 761 lei lunar pe gospodărie, cu o pondere de 15,7% în consumul total.
Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, gospodăriile au cheltuit, în medie, 379 lei lunar, adică 7,8% din cheltuielile totale de consum. Transportul a reprezentat 339 lei lunar pe gospodărie, cu o pondere de 7%.
La polul opus, cele mai mici cheltuieli au fost cele pentru educație, de numai 27 lei lunar pe gospodărie, adică 0,6% din cheltuielile totale de consum.
În orașe se cheltuie mai mult, dar și taxele cântăresc mai greu
În mediul urban, cheltuielile medii lunare pe gospodărie au fost de 9.123 lei, de 1,3 ori mai mari decât în mediul rural. Pe persoană, cheltuielile din urban au fost de 3.816 lei lunar, de 1,5 ori peste nivelul din rural, unde au fost de 2.622 lei.
Structura cheltuielilor arată o diferență clară între orașe și sate. În mediul urban, impozitele, contribuțiile, cotizațiile și taxele au reprezentat 36,7% din cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale mai mult decât în mediul rural.
În mediul rural, în schimb, contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a avut o pondere de 10,2% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în urban. Această diferență confirmă faptul că gospodăriile rurale depind într-o măsură mai mare de autoconsum.
Ce arată, de fapt, aceste date
Datele INS arată că veniturile gospodăriilor au crescut în termeni nominali în 2025, însă cheltuielile au urcat, la rândul lor, până la un nivel foarte ridicat raportat la încasări. O gospodărie a rămas, în medie, cu o diferență de aproximativ 1.362 lei între venituri și cheltuieli, dar această medie ascunde diferențe mari între mediul urban și rural, între gospodăriile dependente de salarii și cele în care prestațiile sociale sau autoconsumul au o pondere mai mare.
Creșterea veniturilor nu înseamnă automat o relaxare financiară pentru populație, mai ales în condițiile în care alimentele, utilitățile, serviciile, taxele și contribuțiile ocupă poziții importante în bugetul lunar. Pentru mulți români, problema nu este doar cât intră în casă, ci cât de repede se duc banii pe cheltuielile curente.
