Comisia Europeană a propus introducerea unui plafon de preţ la gaze naturale valabil timp de un an, începând cu 1 ianuarie 2023, potrivit unei variante de lucru a unui act legislativ consultat de Reuters, care nu include deocamdată un preţ concret.

Ideea plafonării preţului gazelor naturale provoacă, de mai multe luni, diviziuni în rândul statelor membre. Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene va fi dezbătută de miniştrii europeni ai Energiei la reuniunea lor de joi.

Un oficial UE a dezvăluit pentru Reuters că Executivul comunitar va propune un nivel de preţ mai mare decât cel dorit de statele membre care susţin introducerea unui plafon.

Un diplomat din rândul statelor care militează pentru un plafon susţine că majoritatea acestor state ar dori o limită stabilită în jurul valorii de 150-180 de euro pentru Megawatt oră (MWh) iar plafonul să fie activat de mai multe ori în decursul unui an. "Altfel, vom avea un plafon pe hârtie care în practică nu va fi aplicat niciodată", a apreciat diplomatul care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

În schimb, în varianta de lucru a actului legislativ consultat de Reuters, care trebuie să fie aprobat de statele membre pentru a intra în vigoare, se subliniază că mecanismul de corectare a pieţei este destinat să evite o repetare a creşterii explozive a preţurilor înregistrată în luna august, când la hub-ul de gaze TTF cotaţiile cu livrare în luna următoare s-au apropiat de 314 euro pentru un Megawatt oră (MWh) în data de 26 august şi ulterior au rămas deasupra nivelului de 225 euro/MWh timp de două săptămâni.

Joi, miniştrii europeni ai Energiei vor discuta formula după care se va calcula plafonul de preţ, nivelul concret al plafonului, precum şi amploarea diferenţei dintre preţurile de referinţă de la hub-ul de gaze Title Transfer Facility (TTF) şi preţurile globale la gaze lichefiate.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, scepticii au ridicat mai multe obiecţii la ideea unui plafon, inclusiv o asigurare că plafonul preţurilor nu v conduce la o creştere a consumului de gaze, riscurile juridice la adresa actualelor contracte pe termen lung şi stimularea tranzacţiilor pe piaţa over-the-counter în ţările terţe.

Sursele au subliniat însă că având în vedere diviziunile care există în rândul statelor membre, este puţin probabil ca cei 27 să ajungă la un acord cu privire la aceste detalii cruciale la reuniunea lor de săptămâna aceasta. 

Citește și Gazele din Marea Neagră. Președintele Iohannis a cerut OMV să se grăbească

"Preşedintele României a precizat faptul că, dată fiind criza energetică actuală şi riscurile existente, ţara noastră îşi propune să utilizeze întregul potenţial energetic şi toate resursele de care dispunem, pentru a trece cu bine peste criză şi a reduce riscurile în funcţionarea sistemului energetic naţional", arată Administraţia Prezidenţială.

Sursa citată precizează că în cadrul discuţiilor cu privire la planurile de investiţii ale companiei, un subiect distinct l-a constituit proiectul Neptun Deep.

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat importanţa strategică a acestui proiect pentru România şi a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deţinut de Romgaz şi OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă şi se află în vigoare.

Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului şi paşii cheie realizaţi, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiţie la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.